Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
13 DIN TRADIJIILE INVATAMlNTULUI ARTISTIC TtRGUMUREÍjEAN 477 invä;ämintului artistic". Finan;area cheltuielilor de func;ionare era asiguratä de ia bugetul primäriei ora?ului. Conpnutul invä(ämintului era identic cu cel al academiilor de arte frumoase de stat constind din desenui, figurái, arta decorativä, gravurä, pictura, modelaj ?i sculptura, discipline preväzute in art. 7 din acela?i regulament.44 Procesul de invä;ämint se desfä?ura ре о duratä de 5 ani, defalcatä ín douä cicluri: unul comun de 3 ani si unul special de 2 ani. Erau primiti ín anul I elevi numai pina la virsta de 14 ani, iar cei externi puteau depä?i aceastä limitä de virstä.45 Regulamentul de organizare ?i func;ionare nu manifesta rigiditate, astfei cä, ín cazul elevilor foarte talentap, permitea promovarea a douä clase intr-un singur an ?colar pe bazä de examen. De asemenea, о serie de mäsuri erau menite sä-i stimuleze pe cursandi: acordarea de scutiri de taxe ?colare ?i inlesnirea organizärii de expozén personale sau colective cu cele mai bűne lucrari, dar avizate in prealabil de profesor. Pentru buna desfä?urare a procesului instructiv-educativ era asiguratä о bazä materialä corespunzätoare, formatä din modele, albumé de artä, cär;i, ateliere, etc. pe mäsura necesitä;ilor. De?i era о institute independentä, Cursui liber de arte plastice nu putea fi despär;it de conservator, deoarece a apärut ca rezultat al transformärilor pe care le inscria via;a artisticä a municipiului ?i conservatorului. In anul 1932 profesorul de pián László Árpád se pensioneaza, numärul elevilor scäzuse in buna mäsura, astfei cä se ívelte acum posibilitatea transformärii postului devenit vacant in post de custode al Pinacotecii 51 conducätor al Academiei de artä plasticä, cum se va numi neoficial.46 О rezolvare fericitä a situatiei a fost gäsitä prin numirea ín postul de custode, incä din vara anului 1932, a pictorului Aurel Ciupe, profesor pe atunci la $coala de arte frumoase din Cluj, cunoscut publicului tirgumure?an, incä din anul 1926, de la prima expozipe personalä, unde a prezentat 40 de lucräri, remarcat in anul 1929 cu prilejul expozéiéi organizate la Clubul ziari?tilor din localitate, apreciat din nou, in 1931, pentru cele douä portrete: Albert Bürger ?i loan Russu, pietate pentru Camera de comer; ?i industrie din Tirgu Mure?, iar mai tirziu pentru ansamblurile decorativ-monumentale realizate la Catedrala ortodoxä din ora? (1933) ?i biserica din Peri? (jud. Mure?) in 1937. A de;inut in acela?i timp ?i func;ia de custode al Pinacotecii municipale, calitate in care a intoemit primul catalog al valorilor artistice din patrimoniul existent organizind pe baze ?tiin;ifice ?i expozi;iile.47 Prin entuziasmul ?i prestigiul ci?tigat ca artist, prin calitä;ile sale pedagogice fundamentate pe principiul cä: „munca didacticä pretinde, intre altele, о anumitä analizä a comportamentelor propriei practici ?i chiar deta?are 44 Anuarul $coalelor de artä ale municipiului Tg. Mure}. 1. Conservatorul de muzicä }i diefiune. 2. Academia de arte plastice pe anul 1937/1938, p. 48. 45 Idem. 46 Valeriu Nitu, Pictorul Aurel Ciupe t}i amintefte ... in Steaua ro}ie nr. 78 (3343) din 4 aprilie 1971, p. 3. 47 Raoul $orban, Aurel Ciupe, col. Maejtrü artei ro.manqti, Bucure$ti, Editura Meridiane, 1969, p. 67.
