Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
11 DIN TRADIJIILE INVÄTÄMINTULUI ARTISTIC TIRGUMURE$EAN 475 Jinindu-se seama de cerintele obiective generale ?i specifice ale revolu{iei socialiste, in cadrul cäreia revoluta culturalä este parte integrant!, in ultimele trei decenii Tirgu Muresul avea sa primeascä un sistem armonios de instituti de invätämint muzical-artistic si de spectacole cum sínt: Filarmonica de stat, infundat! in 1950; Ansamblul de cintece $i dansuri „Muresul“, infiin;at in 1956; un liceu de muzicä, infimfat in 1949; о facultate de muzica infiin;atä in 1959, si о scoal! popular! de artä — mostenitoarea cea mai fidel! a zestrei Conservatorului municipal. III. ACADEMIA DE ARTE PLASTICE Am arätat mai sus cä invä;ämintul artistic are, in Tirgu Mures, tradipi bogate chiar dacä acestea nu numärä secole. Ele isi spun cuvintul in zilele noastre cind glasul lor se aud mai tare, cu rezonan^e noi, de la о zi la alta. Momentul initial al infüniarii unei scoli de artä plastica, in toamna anului 1907, coincide, de fapt, cu deschiderea cursurilor Conservatorului, numai cä $coala liberä de artä plasticä (Művészeti Szabadiskola) isi íncepuse activitatea cu citeva luni inainte, avind ca director pe sculptorul tirgumuresean, la acea datä, Karácsonyi Géza (1880—1952), recunoscut prin inalta sa pregltire academic! si ca membru in societatea culturalä „Kemény Zsigmond“, de aici.37 Din lucrärile sculptorului Karácsony au fost achiziponate trei portrete in marmorä albä pentru patrimoniul Pinacotecii inc! din 1913,38 cind aceasta si-a deschis porple. Un portrét, in ipsos, reprezentind pe compozitorul Franz Liszt, a fost donat de artist in 1908, conservatorului municipal. Prezen^a ín municipiu a acestui artist precum si a arhitectului — pictor etnograf Thorockai Wigand Ede (1870—1945), ca si a altor artisti care au predat la scoala nou creat! si la cea de meserii, о eviden^iaz! atit de bogata zestre decorativ! cu care se mindreste, atit in interior cit si exterior, Palatul culturii din localitate, format! din baso- si altoreliefuri, frize frumos decorate, vitralii, decoratii cu aur, fresce etc.39 $coala liber! de arte plastice, ca si conservatorul, de altfel, nu aveau local propriu. A func{ionat in localul scolii meserii (azi Centrul scolar ,,Metalotehnica“ din str. Gh. Doja nr. 13). Este de presupus, si mai mult ca sigur c! asa s-au petrecut lucrurile, cä la sus^inerea necesitätii de a se adäuga cel de-al treilea etaj Palatului culturii, scoala de arte plastice a fost un mare si temeinic argument, urmind a fi amplasatä in aripa dreapt!, iar Pinacoteca (Mu-37 A Kemény Zsigmond Társaság (Societatea culturalä Kemény Zsigmond), Anuarul pe 1913, Tirgu Mure?. 38 Aurel Ciupe, Catalogul Pinacotecii Municipiului Tirgu Mure}, Tirgu Mure§, 1934, p. 19. 39 Traian Du$a, Palatul culturii din Tirgu Mure}, Ed. Meridiane, Bucure$ti, 1970, Cap. Motivele decorative din interiorul }i exteriőrül Palatului culturiii, p. 31—40. Vezi de acela$i autor studiul Valoarea artisticá a motivelor decorative din „Sala de oglinzi“ a Palatului culturii din Tirgu Mure}, in Studii }i cercetári de istoria artei, Seria artä plasticä, Tómul 16 (I), Ed. Acad. R.S.R., Bucurejti, 1969.
