Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

474 TRAIAN DU$A 10 a concursului sínt semnalat Ovidiu $i Gheorghe Drimba.32 In anul 1939 se instituie, la propunerea directorului George Ionescu, adresatä Cinsiliului Mu­nicipal, un premiu de interpretare pentru concursui „George Enescu“, in semnul unei pioase recuno?tinte pentru eminentul muzician care a fost prézent de 8 ori la Tírgu Mure?, concertínd de 10 őri §i care s-а ocupat, dupä fiecare concert, índeaproape de invatamíntul muzical de aici, läsind minunate cuvinte de apreciere.33 Un alt aspect demn de relevat in istoria invä^ämintului muzical tirgu­­mure$an este intocmirea de cätre profesori, íncepínd cu anul $colar 1934— 1935, a unui chestionar, publicat in anuarul $colii, care cuprindea 55 de intre­­bäri ínsotite de räspunsurile necesare. Prin accesibilitatea íntrebarilor ?i a raspunsurilor se puteau ínsu$i, fara mari eforturi, de cätre un numär maré de elevi ?i de publicul larg probleme de teorie, de ínsu$ire a cuno?tintelor $i practica instrumentelor. Anuarele conpn pe lingä structura lor strict $colarä $i sfaturi pentru elevi ?i public legate de comportarea in sälile de concerte. Inipatorul acestora a fost insu?i directorul Maximilian Costin.34 Ca focar de culturä in viata Mure$ului de Sus, Conservatorul a concre­­tizat, incä din anul 1933, inipativa directorului de a se organiza, in stilul Uni­versitati populare create la Välenii de Munte de Nicolae Iorga, in 1908, cursuri de varä pentru intregirea culturii muzicale a invätätorilor de la sate, a profe­­sorilor, a preolilor $i läranilor, care se ocupau de instruirea formapilor artisti­­ce de amatori $i care, ei in$i?i, aveau nevoie de о mai aprofundatä ?i innoitä culturä de specialitate. Din programa cursurilor din vara anului 1937, desprin­­dem orientarea de bazä a acestei forme de instruire, la care se transmiteau cuno$tinte de teorie, armonie, sfaturi pentru culegerea folclorului muzical si a unor melodii populare, precum ?i asigurarea unor cuno?tin;e generale de istoria muzicii universale $i natonale, pe lingä pregätirea practic-instrumen­­talä prin lecpi de vioarä, flaut ?i dirijat cor ?i fanfara. La sfir?itul cursurilor Conservatorul emitea о diploma.35 Aspectui activitapi concertistice a juofesorilor din cadrul $colii ?i in afarä de ?coala, prin desele turnéé in tara ?i peste hotare nu poate fi cuprins in aceste pagini deoarece volumul acestei opere de difuzare a culturii este de-а dreptul impresionant.36 Cele citeva coordonate evidentate mai sus, privind, in special, aspecte ale invä^ämintului artistic, devenite traditi in zilele noastre, aruncä о lu­­minä clarä asupra importantei pe care a avut-o Conservatorul in viata mu­­nicipiului prin propagarea cuno?tintelor muzicale pinä in anui 1949, cind s-а transformat $i adaptat noilor cerinae culturale $i artistice. 32 Székely Napló (Jurnalul secuiesc), din 9 mai 1922, in Székelyföld (Pämintul secuiesc) $i in Tükör (Oglinda) din 24 februarie 1922. Vezi Anuarul pe 1922/1923, primul anuar al Conservatorului din Tirgu Mure?, in limba romána, p. 3—5. 33 Traian Du?a, George Enescu }i Tirgu-Mureful, in Steaua rofie, nr. 199, Tirgu Mu­re?, din 21 august 1971. 34 Anuarele pe anii fcolari 1934/1933; 1933/1936; 1936/1937. In aceea?i arhivä. 35 Glasul Murefului, anul IV, nr. 92 din 9 februarie 1937. 38 Traian Du?a, Bujor Dan?oreanu, Valeria Covätaru, Conservatorul din Tirgu Muref }i viafa culturalä a orafului, 1908—1948, (manuscris) p. 5—195.

Next

/
Thumbnails
Contents