Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
9 DIN TRADIJIILE INVATAMÍNTULUI ARTISTIC TIRGUMURE$EAN 473 $i ?tiintifica, i-au dat disciplinei un caracter larg, de masa, lecpile fiind frecventate de un public foarte numeros, ín afarä de elevii ?colii, care $i-au imbogäpt cuno$tin;ele cu válori din cultura naponalä $i universalä.30 Diagrama cifrei de $colarizare cuprinde zig-zaguri pronubate, mai ales ín ultimele trei decenii din existen^a conservatorului. Am väzut mai sus cä ín primii 10 ani de activitate se manifesta о u$oara parabola care are limita inferioarä 75, in 1908, iar cea superioarä 422, in anul $colar 1917/1918, urcínd continuu pina la 521 elevi, in 1920, cifra cea mai ridicatä din intreaga istorie a conservatorului. Urmeazä, apói, о nouä scädere treptatä, continuä pina la 350 elevi, in 1932, apói la 200, in anul $colar 1939—1940, ca in anul ?colar urmätor cursurile sä inceapä cu 84 elevi. Dupä Eliberare se invioreaza din nou via^a muzicalä ?i invä^ämintul artistic din Tírgu Mure?. Afluenda de elevi cremte de la un an la altul, ajungind in anul $colar 1947—1948 la cifra de 392 elevi inscri$i care frecventau cursurile.31 О nóta Constanta, menpnutä pe intreaga durata de activitate a conservatorului, о constituie proporpa elevilor la disciplinele instrumentale chiar in contrast evident cu scäderea de la un an la altul a numarului de elevi $i mai ales a absolvenplor. Cauza rezidä in exigence $i nivelul ridicat al invätämintului, fapt ce fäcea ca pe parcurs sä räminä din ce ín ce mai pupni elevi, insä, chiar $í ín aceastä situate, concertele examen ale elevilor din diferite clase, concertele de muzicä de camerä, recitalurile se menüin sistematic $i periodic ín via^a §colii $i a municipiului. Cu prilejul diferitelor forme de manifestare $i afirmare a $colii ín via^a ora$ului reu?esc sä se ínscrie cíteva nume pe care realitatea ulterioarä avea sä le consacre definitiv. Preluínd, ín 1924 catedra de profesor la clasa de muzicä de camerä, ín locul lui Tonhází Ferenc, care plecase definitiv in America, Kozma Géza dä un impuls sporit acesteia prin íntroducerea de női piese ín program $i női exigence. Rezultatele nu íntírzie sä se vadä, mai ales la concertul din 3 iunie 1928, cínd apar ca interpreti dói elevi la pián: Constantin Silvestri §i Hanszelman Sarolta; amíndoi au fost prezend de atunci, an de an, pe pódiumul sälilor de concerte din tarä. La a 25-a aniversare a conservatorului de muzicä, la programul concertului festiv ál elevilor., din 16 mai 1933, care l-а succedat pe cél al profesorilor, se distinge eleva Magos Etelka, din clasa a VIII, a care, mai tirziu, a ajuns profesoarä la aceastä $coalä, iar apói concert-maestru la Filarmonica din Tírgu Mure?, infiintatä oficial ín 1950. Metodele de stimulare a elevilor merituo$i erau multiple. Amintim doar cíteva care pot fi, eredem, aplicate cu succes §i ín zilele noastre. Incä din 1922 se instituie un concurs bianual de interpretare cu participarea tuturor elevilor. Juriul era neväzut, pentru a se evita subiectivismul. Aprecierile se comunicau ulterior participanplor. Dintre ci?tigätorii primei edipi 30 Colecfia de anuare cu evenimentele fcolare dintre 1912—1948, in Arhiva $colii populare de arta din Tirgu Mure?. 31 Idem, dintre anii 1928—1948, in aceeaji arhiva.
