Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
472 TRAIAN DU$A 8 Este unanim recunoscut cä la scopuri noi trebuie mijloace noi. Acest imperativ a determinat о nouä orientare $i in inva^amintul artistic tirgumuresan pentru asigurarea cit mai completa a instrucpei, atit sub aspect practic, cít $i teoretic. Se introduce obligativitatea participärii elevilor la disciplinele auxiliare: armonie, muzicä de camera, cor, orchestra, istoria muzicii, discipline care acum au о pondere mai mare, mai ales din 1925, dupä moartea directorului Metz Albert,26 cínd este numit Maximilian Costin, personalitate consacratä SÍ recunoscutä in via^a muzicalä din Romania, care reorganizeazä integral sistemul de invä^ämint muzicál din Tirgu Mures, punindu-1 pe baze noi, arätind cä in noile condipi: „ . . . caracterul trebuie pästrat si mai departe acestor ?coli, ele putínd fi inmulpte cu folos ?i in alte ora$e ale lärii, unde educapa muzicalä este datä de profesori obscuri, cu studii reduse őri dubioase, de la care elevii cu talent capätä о educate gresitä in cel mai bun caz . . ,“26 27 Incepind cu anul $colar 1925/1926 se extinde durata $colarizärii de la 7 ani la 11 ani pentru disciplinele pian, vioarä, violoncel, räminind la 6 ani durata cursurilor de canto, $i ^ambal. Cei 11 ani cuprindeau trei cicluri: elementar — 4 ani, inferior — 3 ani, $i superior — 4 ani. Cursul de ^ambal cuprindea tot douä etape: una inferioarä $i alte superioarä de eite 3 ani fiecare, iar cel de canto avea ultimul an consacrat in exclusivitate perfeeponärii.2* О modificare in structura procesului de invä^ämint a survenit in anui $colar 1935/1936, cind cei 11 ani de $colarizare cuprind о etapä elementarä de 4 ani si una superioarä de 7 ani, iar pentru instrumente de suflat durata $colarizärii se fixeazä la 3 ani; pentru disciplinele teoretice la 4 ani.29 О träsäturä care caracterizeazä inväiämintul artistic muzical de la Conservatorul orä$enesc constä in asigurarea dreptului elevilor dotali cu calitäp artistice excepponale de a se prezenta, la propunerea profesorului de specialitate, la examenul de promovare a doi ani de studiu intr-un singur an /colar, daca cuno$teau ín intregime materia preväzutä in programä. Conservatorul, avind ca intotdeauna un scop utilitar in pregätirea elevilor, i$i lärge?te, incepind cu anul $colar 1934/1935, gama de discipline prin introducerea studiului violei, contrabasului, a instrumentelor de suflat pentru a se forma viitorii instrumenti$ti, necesari infiin^ärii unei orchestre simfonice permanente tirgumure$ene. Previziunea s-а tradus in fapt in anii urmätori. Tot acum iau contururi definitive programele de teorie $i solfegiu, armonie, orchestrape, contrapunct, compozipe, istoria muzicii universale $i románesti sau cursul de folclor, ultimele douä introduse din 1925 incoace. La traducerea in fapt a obiectivelor fixate in programa de istoria muzicii un rol de seamä 1-au avut trei personalitäp prestigioase: dr. Antalffy Endre, intre 1912—1925, Maximilian Costin, intre 1925—1929 si Zeno Vancea, intre 1929—1940 $i 1945—1948. Top acesti profesori, cu larg orizont cultural, prestan^ä artisticä 26 Documente, vol. II, p. 120—121, 122, 123. Arhiva ‘/colli populare de artä din Tirgu Mure? $1 Anuarul pe 1924/1925, p. 3—5. 27 Maximilian Costin, Avem ori nu nevole de conservator?, in Glasul Mure$ului, an II, nr. 17 din 24 aprilie 1935, Tirgu Mure?. 28 Anuarul Conservatorului oräfenesc din Tirgu Mure} pe anii 1925/26, p. 10. Arhiva amintitä. 29 Idem, pe anul 1935/1936, p. 5—7.
