Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
7 DIN TRADIJIILE INVATÄMINTULUI ARTISTIC TIRGUMURE$EAN 471 popularä de artä, Teatrul de stat, apoi National, Filarmonica de stat, Institutul de teatru, „Szentgyörgyi István“. Nu poate fi incheiat primul capitol care cuprinde un deceniu din activitatea instructiv-educativä, numai a primei ?coli de muzicä din Tirgu-Mure?, fára sä amintim ca, in anul 1918, ea se inscrie prin unele acpuni in fruntea marilor evenimente istorice. La 24 mai, acela?i an, se särbätorea de cätre toatä lumea progresistä, desi nu incetase zängänitul armelor, centenarul nasterii lui Karl Marx. Profesorii ?colii, ca intotdeauna receptivi la tot ceea ce era uman ?i progresist au räspuns cu däruire. La festivitatea din Palatul culturii, organizatä de Cäminul muncitoresc, care-1 avea in frunte pe Simó Géza, ?i de demente progresiste din Partidul Social-Democrat, la 23 mai 1918 profesoara Metz Piroska i?i aduce contribupa prin interpretarea unor lucrari de orgá de Bossi ?i Widor.22 Merita amintit in acest context profesorul dr. Antalffy Endre, de la aceea?i institute, care in toamna anului 1918 se inscrie la loc de cinste in víltoarea marilor evenimente ce au culminat cu maréiul act de la 1 Decembrie, la Álba Iulia.23 Prin activitatea instructiv-educativä, prin nivelul la care se desfa?ura pregätirea elerilor ?i datoritä fructuoasei activitäp publice, s-а näscut ideea, incä din 1916, ca ?coala sä fie ridicatä la rangul de conservator, suferind concret ?i modificari in laturile esenpale, apropiindu-se de invä;ämintul superior de stat. Din 1917, neoficial, ?coala a fost declaratä Conservatorul municipal. Adevärul e cä ?coa!a de muzicä din Tirgu Mure? indeplinea intru-totul dezideratul unei institupi de invätämint artistic superior.24 Un nou capitol din istoria invä^ämintului artistic se deschide in via(t Tirgu Mure?ului odatä cu incheierea procesului de desävir?ire a unitäfii nationale a Romániei. Municipiul este inzestrat cu női edificii de interes public, apar noi intreprinderi ?i unitäyi economice ?i financiare, se dezvoltä cele existente, create simator popularia, este prezent ca pretutindeni procesul ínnoitor pe care 1-au simtit ?i celelalte a?ezäri omene?ti de pe teritoriul Romániei intregite.25 26 Preluínd creator experienda ci?tigatä, continuind tot ceea ce era valoros ?i corespundea noilor cerinae in sistemul de invätämint, de organizare ?i conducere a intregii vieti muzicale, de recrutare pe principii mai democratice a elevilor, de incadrare a profesorilor dupä merite, ?coala de muzicä — Conservatorul orä?enesc, denumit acum oficial, din 1922, va ínregistra progrese care-i vor conferi timp de trei decenii rolul de spiritus rector al intregii vieti artistice din Tirgu Mure?. 22 A Marosvásárhelyi városi zeneiskola Értesítője, 1917/1918 (Anuarul ?colii de muzicä din Tirgu Mure?, 1917/1918) p. 3 ?i in Székely Ellenzék (Opozipa secuiascä) din 23 mai 1918 ?i din 28 mai 1918, Tirgu Mure?. 23 $tefan Pascu, Marea Adunare de la Alba lulia, Universitatea „Babe?-Bolyai“, Cluj- Napoca, 1968, p. 339. 24 A marosvásárhelyi városi zeneiskola Értesítője, 1917/1918 (Anuarul ?colü de muzicä din Tirgu Mure?, 1917/1918), p. 42—44, ?i Documente, vol. II, p. Arhiva $colii populare de artä din Tirgu Mure?. 26 Probleme fundamentale ale istoriei patriei fi Partidului Comunist Roman, „Prelegeri“, Cap. VIII. Träsäturi ale vie(ii economice fi social-politice din Romania in perioada interbelicd. Editura didacticä ?i pedagogica, Bucure?ti, 1977, p. 160—176.
