Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
470 TRAIAN DU$A 6 erau menite sä usureze contactui cu publicul, sä-i influenjeze acestula dezvoltarea gustului pentru muzica bunä, sä accelereze trecerea de la etapa unui amatorism provincial la stadiul de inceput in procesul de asimilare con$tientä si sistematicä a valorilor reale din muzica universalä. Prin concertele — producti ale elevilor, care sint de 5—6 anual, $i care treptat cuprind piese din ce ín ce mai pretenjioase din punct de vedere tehnic $i artistic, se ajunge la inceputul consacrärii unor nume de elevi care mai tirzm vor fi recunoscup ca interpret, compozitori sau pedagogi, or íntrunind in mod fericit toate aspectele. Amintim ре Аса de Barbu, elevä la Tirgu Mures intre anii 1909—191017, soprana Sámson Maria, elevä la clasa prof. Maleczky Mária, care a ci$tigat stipendiul Operei Regale din Budapesta pentru desävirsirea studiilor (1914), fäcind, apói, о carierä strälucitä pe scena Operei Metropolitan din New-York $i pe marile scene europene.18 A dat, apói, ín repetate rínduri, concerte cu arii din opere la Tirgu Műre?.19 Tot la aceeasi profesoarä s-а remarcat tenorul Zelmanovitz Sándor, descoperit de prof. dr. Antalffy si ajutat materialiceste de Metz Albert, care, dupä dói ani de studii la Tirgu Műre?, cístiga concursui de opera avind de invins incä 75 de candidati.20 Tot din primii 10 ani de activitate a ?colii se disting in mod deosebit ca interpreti instrumenti?ti Kozma Géza, viitor compozitor, violoncelist ?i profesor, prímül director al Liceului de am din Tirgu Mures, infiinjat in 1949 prin reforma invätämintului, azi pensionar21 sí Metz Piroska, vitoare pianista, organistä ?i profesoarä. Aläturi de aceste nume au existat foarte multe altele care, chiar dacä n-au fost consacrate ca nume mari, au ajuns profesori, dirijori de coruri SÍ formatii instrumentale profesioniste si de amatori. Cresterea numericä a corpului profesoral a fäcut ca sä se ínscrie mai pronuntat ponderea scolii ín viata muzicalä a municipiului de la un an la altul prin diversitate, intensitate si profunzime. Profesorii si-au fäcut о profesiune de credinjä prin íntretinerea ansamblului vietü artistice a municipiului, aspect ce a fost dominant in toatä existenta Conservatorului pinä in 1949, cind a fost predatä staféta noilor institutii de culturä si invätämint: Liceul de artä, $coala 17 Vezi A Marosvásárhelyi városi zeneiskola Értesítője, (Anuarul scolii de muzica din Tirgu Mures) pe anii 1908; 1908/1909; 1909/1910; capitolele referitoare la elevi; si Documente vol. II, p. 39. Afiful din 18 ianuarie 1921; Idem, p. 64—65; Seará de opera Аса de Barbu fi Traian Grozávescu la Tirgu Mure}, precum si articolul din ziarul Tükör (Oglinda), din 14 mai 1922, Tg. Mures- Arhiva $colii populare de artä din Tirgu Mures. 18 Vezi A marosvásárhelyi városi zeneiskola Értesítője, din 1909/1910, p. 13; din 1911/ /1912, p. 10. Relatäri ample se fac in Székely Ellenzék (Opozi(ia secuiascä), din 24 septembrie 1911, din 31 iunie 1914, in Székely Napló (Jurnalul secuiesc) din 14 iunie 1914, articolul lui Metz Albert, in „Újpest és vidéke“ din 24 mai 1917, in Ellenőr (Indrumätorul) din 4 iunie 1924. Arhiva $colii populare de artä din Tirgu Mures. 19 Metz Albert, despre Sámson Maria, in Tükör (Oglinda), din 13 iulie 1924, Tirgu Mures- Vezi, apói, Székelyföld (Pämint secuiesc), din 8 iulie 1924, in Hétfői Hírlap (Gazeta de luni) din 16 aprilie 1923; in Székely Napló din 8 iulie 1924. 20 In Székely Napló (Jurnalul secuiesc) din 24 iulie 1911 s> in Documente, vol. I. p. 85. Arhiva §colii populäre de artä din Tirgu Mures; in Székely Napló (Jurnalul secuiesc) din 23 februarie 1918; in Tükör (Oglinda) din 17 februarie 1918. Tirgu Mures. 21 Mic lexicon. Compozitori }i muzicologi románi (sub redacyia lui Viorel Cosma), Ed. Muzicalä, Bucuresti, 1965, p. 217—218; in Tükör (Oglinda) din 28 septembrie 1924 S‘ in Colecfia de anuare din 1924—1949. aflate in arhiva $colii populäre de artä din Tirgu Mures,
