Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
5 DIN TRADITI ILE INVÄTÄMINTULUI ARTISTIC TIRGUMURE$EAN 469 La numai cinci ani de la infiintare, ?coala ?i-a ci?tigat un deosebit prestigiu prin pregätirea läudabilä data elevilor incit se incerca echivalarea pregätirii cursantilor din etapa superioarä, atit teoreticä, cit ?i de specialitate, cu cea de la academie, cursanpi de aici, urmind a se prezenta anual la examene de confruntare. Programele ?colare, sistemul de invätämint, durata ?colarizärii au avut un caracter aproape constant in primii 10 ani de invätämint muzical, mergind paralel, pina la un anumit nivel, cu cel de la Academia de muzicä din Budapesta. Nu lipsesc nici limitele evidente acestui invätämint care se oprea la repertoriul clasic vienez, neglijind romantismul ?i epocile ulterioare ale acestuia. La numai 2—3 ani de la infim^are, ?coala ?i-a diversificat disciplined imbinindu-le pe cele teoretice, absolut indispensabile unui invätämint muzical, cu cele de formare a deprinderilor instrumentale. A?a se explicä infiintarea, cu caracter experimental-facultativ, cursurilor de teorie ?i solfegiu, de dictat muzical, de compozitie,13 ?i apói, din 1912, a unuia de istoria muzicii universale, tinut cu competentä de savantul orientalist dr. Antalffy Endre (1877—1962).14 Se cuvine a se sublinia in structura invätämintului tirgumure?an, mai ales, caracterul lui utilitar. De aceea s-а creat clasa de muzicä de camerä, s-a introdus disciplina tambal, de la care elevii erau recrutati pentru formatiile orchestrale populare, ba chiar in cele simfonice ?i de operä. $coala, incä de la deschiderea cursurilor, din primul an de invätämint a manifestat un larg caracter democratic, avind drept principiu calitätile evidente, reale ale individului, indiferent de nationalitate sau pozitie sociaiä. Sínt concludente cuvintele scrise de directorul Metz Albert, in anuarul pe 1917—1918, .......nu este in folosul unei institutii tinere a limita cifra de ?colarizare cind se are in vedere necesitatea educärii muzicale a tinerei generali in folosul ridicärii nivelului artistic al tärii. Cine ?tie eite drumuri ale adeväratelor talente ar inchide limitarea locurilor; in acela?i timp citi neta- Jentati ar fi in ?coalä numai pentru simplul motiv cä s-au inseris din vreme.“15 16 Acest principiu a fäcut ca afluenta elevilor din ora? ?i din diverse localitäti din judetul Mure? ?i cele vecine sä fie mare, ?coala trebuind sä-i impartä in elevi ordinari, particulari ?i cu ora. In 1908 erau inscri?i 75 elevi, in anul ?colar 1913—1914 sint 318, iar in 1917—1918, in numai 10 ani, numärul elevilor este de 422. Repartizati pe discipline instrumentale, in medie, situatia se prezintä, pe toatä perioada amintitä, astfei: 65% studiau pianul, 20—25% vioara, 10% canto, 5—8% fambalul. Disciplined teoretice sint freeventate de cca 30% din elevi.1® Cum scopul institutiei era acéla de a pregäti interpreti care sä se afle in contact permanent cu publicul ?i care sä se afirme in viata artisticä muzicalä se organizau concerte-examen, anual, ín douä etape, la sfír?itul semestruluí I ?í la sfír?itul anului ?colar, ultimele fiind mai numeroase. Aceste forme au caracterizat ?coala ín toatä existenta ei, timp de 40 de ani. Concertele elevilor 13 Értesítő (Anuarul) pe anul $colar 1911/1912, p. 10. 14 Értesítő (Anuarul) pe anul $colar 1912/1913, p. 4—5, 32—33. 15 Értesítő (Anuarul) pe anul §colar 1917—1918, p. 3. in Arhiva $colii populare de artä din Tirgu Műre?. 16 Ve A anuarele din 1908, p. 15—16; din 1913—1914, p. 56—57; din 1917—1918.
