Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
4b6 TRAIAN DU$A 2 19.522, iar ín 1910 ajunge la 25.517 locuitori, pentru ca in 1940 sä se ridice la peste 45.000, iar in 1977 sä depä?eascä, cu zona suburbana, 153.000 locuitori. Compozitia popula;iei active, in 1900, se prezenta astfel: din 8.517 numai 29,1 % lucra pe cont propriu; 9,6% о formau intelectuali ?i func^ionari, iar 61,3% erau muncitori. Se observa, deci, о cre?tere simttoare a numarului muncitorilor ?i implicit a rolului lor in via;a social-politicä a ora?ului ca rezultat al cre?terii unor unitap economice monopoliste, in urma procesului de concentrare ?i centralizare a capitalului care, in Tirgu Mure?, incepe sä fie deja evident. Existau in Tirgu Mure? in primul deceniu al secolului XX un numär de 18 intreprinderi a caror activitate se desfä?ura cu 2—3 decenii inainte ?i ínregistrau acum un ritm mai accentuat de dezvoltare. Dintre acestea patru erau producätoare de cärämizi ?i ligle, 2 erau de constructi, 2 erau fabrici de spirt, 3 erau fabrici de cherestea, 2 mori mecanice, о intreprindere de electricitate, о rafinärie de ttfii> о fabricä de bere, о fabricä de spirt, о fabricä de säpun, о fabricä de jucärii, о fabricä de zahär ?i altele. Numärul salariaplor varia intre 30 ?i 200 in funcpe de profilul ?i importanda intreprinderii.2 Astfel se constatä cä la numai un deceniu, in 1910, apar mutati in structura demograficä. Din 25.517 locuitori, 9.351 erau meseria?i, respectiv muncitori ?i patroni; 2.401 erau cuprin?i in re;eaua comercialä; 3.082 in administrata publicä; 2.115 in transporturi; 2.148 in sistemul de apärare; 1.985 in agriculturä ?i 3.312 in diferite meserii.3 Se pare, insä, cä aceastä statisticä ilustreazä cél mai fidel ?i starea socialä ?i spiritualä a municipiului la data cind re;eaua de invä;ämint antebelicä era definitiv conturatä ?i cind procesul de modernizare ?i urbanizare, in sensul adevärat al cuvintului, cu canalizare, electrificare, legäturi rutiere ?i feroviare cu restul lumii dädeau un contnut nou vechiului tirg de pe Mure?. Existau in Tirgu Mure?, la inceputul secolului nostru о multitudine de forme de manifestare culturalä care urmäreau „ ... sä inlesneascä contactui dintre diferite clase sociale (.. .), se urmärea presa zilnicä, se fäcea lecturä, conversati, jocuri de societate ?i in unele cazuri se organizau distracti,4 existau de asemenea unele cercuri ale iubitorilor muzicii, о bogatä mi?care coralä, cu traditi de decenii, unele grupuri de amatori de artä de la Casa de economii agrare, infiin;atä in 1896, de la Casa de comer; ?i industrie, infiin^tä in 1870, de la Filiala Bäncii „Albina“, infiin;atä in 1889 ?i altele. Toate acestea determinä in mod obiectiv crearea unor insttuti de artä ?i culturä care prin spéciikül lor sä propage ?i sä intruneascä mase tot mai largi in vederea in;elegerii metodiee a tainelor adeväratei arte.5 6 ln afara factorilor „strict“ locali ai vie;ii culturale ai municipiului, vin sä completeze ambian;a spiritualä de aici formatile de soli?ti, orchestre, trupe 2 Simion Fuchs, Din istoria dezvoltärii industriei fi muncitorimii din Tirgu Muref la sfirfitul secolului al XX-lea, in Studii de istorie, Edit. Academiei R.S.R., Bucure$ti, 1968, p. 113. 3 Thirring S., A Magyar városok statisztikai évkönyve (Anuarul statistic al ora$elor maghiare), Budapesta, 1912, p. 307. 4 A Marosvásárhelyi Casino Alapszabályai, (Statutul Cazinoul tirgumure$an), Tirgu Mures, 1894, p. 1. 6 Aurel Filimon, Falatul cultural din Tirgu Muref, in Boabe de griu, anul II, nr. 2, din februarie 1931.
