Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
3 DIN TRADIJIILE TNVÄTÄMINTULUI ARTISTIC TIRGUMUREJEAN 467 de teatru din Románia; cele germane din Sibiu p Bra$ov, cele maghiare din Cluj, ca p unele de peste hotare care au efectuat periodic turnéé la Tirgu Murep pina ín 1907.° Via(a economica $i culturalä a muncipiului era propice ínfiin^arii unei institupi publice de invätämint artistic care sä cuprindä elevi din toate categoriile p straturile sociale ale populapei, era bine meritatä, pregätitä fiind din timp de toate fortele existente, care s-au unit dínd napere Conservatorului ora§ului, prima institupe de invätämint artistic-muzical din Tirgu-Murep II. CONSERVATORUL ORA$ENESC Amploarea ре care о luase viata literarä, muzicalä $i artisticä a municipiului, in primul deceniu al secolului nostru, a determinat о sporitä preocupare a forurilor politice p administrative locale care au ínteles cä intr-un о ras modern factorul cultural-artistic p de invätämint este indispensabil. Un moment important il inscrie anul 1907, cind iau fiintä biblioteca popularä, cu un fond de peste 1000 volume, cu imprumut gratuit, in schimbul unei sume minime de garanpe, $coala liberä de artä, $i se fac cele mai intense pregätiri pentru deschiderea cursurilor polii de muzicä, anuntindu-se in presä $i numele directorului, in presoana lui Metz Albert, violonist, dirijor p compozitor, transilvänean de origine. Deschiderea festivä a cursurilor $colii a avut loc in ziua de 6 ianuarie 1908, orele 11. Cu acest prilej primarul Bemády György, in cuvintul säu, a vorbit despre „destinatia märeatä a muzicii ca unul dintre cei mai importanp factori de culturalizare“6 7, subliniind rä „ . . . prin fondarea polii de muzicä, consiliul municipal nu vrea numai sä compenseze absenta ei de decenii, ci totodatä, urmäre$te prin aceastä institupe sä deschidä izvoarele piintei muzicale pentru top aceeia care doresc sä aibä parte de ea.. .“8. Cuvinte calde, entuziaste, cu referire la tradipile culturäle ale orapilui, pline de incurajare $i de mare perspectivä a rostit directorul Metz Albert, care a arätat in numele noii institupi.......intenpa de a asigura cunopinte temeinice, о educape muzicalä sistematicä p de duratä p cä, personal, roagä pärinpi sä nu se apepte la rezultate rapide dar fals strälucitoare, iar elevii sä nu-p piardä räbdarea . . ,“9. Nu a omis elogiile la adresa Consiliului municipal p nici cele adresate inimosului primär. Se rezolva astfei trecerea de la amatorism la profesionism. $coala nou creatä nu dispunea de un local propriu. $i-a inceput activitatea cu 75 elevi, intr-o casä particularä, situatä azi in Piata Eroilor Sovietici 6 Ion Chereji, Scurt istoric al mifcarii teatrale tirgumurefene, in volumul: 25 de ani de teatru la Tirgu Mure; (1946—1971), Tirgu Mure?, 1971, p. VI. 7 A marosvásárhelyi városi zeneiskola Értesítője, 1908, január—június időszakra (Anuarul $colii de muzicä din Tirgu Mure?), p. 3. Despre acest eveniment se mai consemneaza in Pesti Napló (Foaia pestanä), din 9 ianuarie 1908, in Székely Ellenzék (Opozipa secuiascä), din 8 ianuarie 1908; in Magyarország (Tara ungureasca) din 11 ianuarie 1908, in Szabadság (Libertatén), anul IV, nr. 1, din 8 ianuarie 1908. * Idem. 9 Idem.
