Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
11 REFORMA AGRARA DIN 1921 IN JUD. MURES 399 pämintului pentru о agricultura intensivä, cu toate criticile care s-au adus in acea perioadä acestor aspecte, contribuind la imbunätätirea conditiilor de viajä ?i a nivelului de cultura a täranului. Prin reformä scade substantial ponderea terenurilor necultivate chiar ?i in conditiile grele de lipsä a utilajului agricol ?i a animalelor de muncä. In acela?i timp, prin räscumpärarea terenurilor, mo?ierimea, dispunind de sume ínsemnate de bani, devine о clasä tot mai parazitarä, aceste rämä?ite feudale constituind о puternicä frinä in dezvoltarea fortelor de producpe. Realizarea reforméi agrare in Judetul Mure? a implicat forte sociale diverse ?i a inregistrat ca ?i in restül Transilvaniei pe de о parte opozitia puternicä a mo?ierimii locale ?i pe de aha parte, lupta täranimii in vederea aplicärii cit mai riguroase a dispozitiilor legislatiei agrare. Sínt inregistrne in aceastä perioadä incercäri de eludare sau de tergiversare a dispozitiilor reforméi agrare din partea marilor proprietari. De asemenea este constatatä dirzenia ?i tenacitatea täranimii care in ciuda impedimentelor social-politice sau juridice i?i rezolvä partial necesitätile gospodäre?ti. Dacä in judetul Mure?, ca in intreaga Transilvanie, producpa agricola a scäzut in primii doi ani postbelici, cre?terea ei este simtitoare din momentul aplicärii reforméi. Suprafete tot mai intinse sint cultivate cu cereale, diferite plante tehnice, pomi fructiferi, pädure. Se poate remarca о adeväratä resurectie a interesului pentru rodirea cit mai bunä a semänäturilor. De?i täranii din judetul Mure? nu cuno?teau speciile selectionate de cereale, interesül lor a crescut fatä de acestea in momentul in care au primit pämlnt. Incepind din 1925 productia a crescut substantial ?i s-а mentinut la un nivel ridicat atingind punctui culminant ín anii 1929—1930. Se cukivá cu preponderentä griu ?i porumb. Intr-un document din februarie 193 838 se tree in revistä soiurile de porumb cultivate in regiunea agricolä Miercurea Niraj, evidentiindu-se interesül täranilor pentru porumbul hibrid care se cukivá la acea datä pe scarä intinsä ajungind la productii pinä la 1.500 kg. boabe la Lectar. In iunie acéla?! an, stabilindu-se vegetatia culturilor de porumb pe 9.112 ha, fasole 800 ha, cartofi 12 ha, ceapä 486 ha, varzä 162 ha, sfeclä de zahär 204 ha, floarea soarelui 160 ha, ea se aräta foarte bunä. De remarcat preferinta täranilor pentru porumb, folosit ?i pentru cre?terea animalelor, unele legume índeosebi ceapä ?i varzä, care se dezvoltau foarte bine pe terenurile de pe malurile ríului Niraj, bogate ín substante nutritive, ?i pentru plante tehnice, índeosebi sfecla de zahär de pe urma cäreia, prin existenta fabricii de zahär din Tirgu Mure?, täranii realizau frumoase venituri. Totodatä, trebuie mentionatä remarca cä in luna iunie se efectua a doua sapä índeosebi la porumb, culturile fiind intretinute foarte bine, deci о preocupare intensä a täranului pentru culturi ?i productie. Trebuie remarcat ?i interesül pentru plante tehnice ca soia, inul, cinepa ?i tutunul, mai ales datä fiind noutatea culturilor de soia in aceste locuri. Acelasi interes il manifestä täranii ?i pentru cultura vitei de vie, judetul avind podgorii intinse cam in acelea?i zone colinare unde existau livezi. De altfel, judetul Mure?, vestit in dezvoltarea pomiculturii incä inainte de primul räzboi 38 ArhStat Tirgu Mure?, fond. 55, dosar nr. 276, fila 9 ji urm.
