Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
4C0 TEREZA $ERBAN 12 mondial, i?i continua frumoasa traditie ?i datoritä stimulului reforméi agrare. Astfel, in 1938, numai in regiunea agricola Miercurea Niraj erau plantati 551 ahoi de pomi fructiferi. Dupä cum am putut observa, о mare suprafata din mobile expropriate 0 constituiau pä?unile. Prin predarea acestora comunelor s-а imprimat о frumoasa dezvohare cre?terii vitelor, ocupatie cu veche triditie pe aceste locuri. Animalele cornute erau indeosebi de rasa indigena (Batata romaneascä), zona Reghinului fiind vestitä, intre cele doua räzboaie mondiale, pentru calitatea exemplarelor care erau cäutate pe pia(a din ora?ul Reghin, in fiecare joi, de cumpärätori din intreaga Transiivanie, din Austria, Polonia ?i Germania.39 ln acela?i timp, ;äranii erau preocupati ?i de producpa de lapte aprovizionind multele läptärii din ora?e, numai in 1926 funcponind in judet 63 asemenea unitati. ln perioada de dupä reformä se dezvoltä in jude^ul Mure? ?i spiritu! cooperatist, infiintindu-se pe lingä diferite cooperative de consum, de asiguräri sociale, asiguräri pentru vite, pentru päminturile cultivate ?i asociatii agricole cu denumiri diferite printre care „Bunii gospodari“. Intre 1930—1938, numai in plasa Miercurea Niraj functionau 8 asemenea asociatii cu 20 pina la 50 membri ín diferite sate, constituite cu scopul procurärii diferitelor unelte de muncä, care necesitau fonduri de invested mai mari decit posibllitä^ile individuale, ín comunele Läureni, Síntandrei, Sardu Nirajului, Troika, Päsäreni, Maiad, Ve^a ?i Miercurea Niraj, iar pe línga acestea ínca doua asociatii pentru asigurarea vitelor cornute. Incontestabil, urmärile reforméi au fost pozitive ?i au exprimat о necesitate socialä impusä de realitätile social-politice ale vremii. Dar cercetärile efectuate asupra situapei social-economice ín judeful Mure?, ne demonstreazä, ca de altfel ?i pentru restül tärii, cä mäsurile legislapei agrare au fost incomplete, fapt ce a permanentizat ínca ín istoria economicä a tärii marea proprietate mo?iereascä precum ?i lipsa de pämint, resimtitä de cätre 0 bunä parte a täränimii. Inconsistenta reforméi din 1921 va mentine in prim plánul viefii social-politice románe?ti dintre cele douä räzboaie mondiale problema täräneascä, problema agriculturii in general, care-?i va gäsi rezolvarea deplinä abia dupä August 1944, mai intii, prin infäptuirea reforméi agrare democratice din martié 1945 ?i apói prin realizarea cooperativizärii agriculturii infäptuitä sub conducerea Partidului Comunist Román. Acest proces complex este evidentiat ?i de conducätorul partidului ?i statului nostru care remarca, la Congresul al II-lea al Uniunii Nationale a Cooperativelor Agricole de Productie: „Cooperativizarea agriculturii a constituit un indelungat proces revolutionär, care a dus la schimbäri fundamentale in structura socialä a satelor tärii noastre, ín caracterul relatiilor de productie din agricultura, in intregul mod de muncä ?i de viatä al täranului. Odatä cu incheierea cooperativizärii agriculturii s-а realizat generalizarea relatiilor de productie socialiste, ceea ce a dus la crearea economiei socialiste unitare in Romania. Organizarea agriculturii pe baze cooperative, socialiste, a marcat, totodatä, lichidarea definitivä in tara 39 Melinte $erban, Sub imboldul ASTREI, in Vatra, Tirgu Mure?, Seria nouä, I (1971), nr. 4, p. 16.
