Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
398 TEREZA $ERBAN 10 suprafapä de 207.335 de jgäre §i 954 stínjeni, aveau intocmit referat de 100% 536 mo$ii in suprafata de 175.913 jugäre si 1.348 stínjeni pentru care trebuia sä se pläteascä 90.154.605 lei; cu referat de 80% erau 37 de mo$ii cu о suprafata de 13.921 jugäre $i 283 stínjeni pentru care trebuia sä se pläteascä 8.370.689 lei; pentru 159 de mo$ii nu erau intocmite referatele de platä. Din acastä ultima categorie, pentru 44 de mo$ii nu s-а intocmit referat de platä deoarece s-а dat in sdhimbul lor pämint, astfei cä in octombrie 1937, urmau sa se mal intocmeascä astfei 115 referate integrale pentru tot atitea mo$ii. Tot din aceeasi statisticä reiese $i situapa debitärilor pinä in octombrie 1937: . Suprafata unmär Felul terenului pers Suma — lei jugäre stínjeni 1 Terenuri acordate improprietäriplor 15.276 26.158 437 21.341.046 2 Loturi de case 9.037 1.808 517 21.893.384 3 Terenuri-izlazuri 44.898 1.589 20.688.988 4 Päduri predate comunelor 33.487 1.291 44.680.052 5 Terenuri acordate taxalipilor 17 1.340 48.988 6 Terenuri necultivabile 180 128.235 ceea ce inseamnä cä mai rämineau de debitat 1.650 improprietärip pentru 8.112 jugäre. ín acelap timp mai trebuiau debitate comunele pentru 43.430 jugäre de izlazuri, 38.207 jugäre de pädure $i 1.404 jugäre teren neproductiv. N-am putut constata cauzele acestei situapi, dar putem menpona cä 16.926 de improprietärip au primit in medie cite 2 jugäre fiecare fa;ä de 3 ha media in Transilvania $i 4,5 ha in Regat si cä aproape in intregime $i-au räscumpärat päminturile care le reveneau de drept färä platä, iar mosierimea a primit in schimb despägubiri uriase, intreaga reformä fiind pentru ei о afacere foarte rentabilä. Impusä de puternicile manifestäri sociale ale ^äränimii, de evolupa fireascä a relapilor capitaliste, reforma agrarä din 1921 a dús la diminuarea rolului marii proprietäp si implicit a clasei mosieresti. Totodatä ea a creat condipi propice pentru dezvoltarea mai rapidä a relapilor capitaliste in mediul rural si a produs modificäri substanpale in structura socialä a satelor. Astfel asistäm la sporirea numärului färänimii mijlocase sh fapt esenpal pentru politica viitoare a regimului burghezo-mosieresc, a burgheziei sätesti. Apreciind insemnätatea acestei reforme, tovaräsul Nicolae Ceausescu preciza: „Reforma agrarä din 1921 dä impuls dezvoltärii capitalismului in agriculturä, släbeste puterea economicä a mosierimii, reduce rolul jucat de aceastä clasä in via;a politica si socialä a Romániei.37 Trecerea de la marea proprietate la mica gospodärie ruralä a stimulat interesül {äranului pentru folosirea mai bunä a 37 Nicolae Ceausescu, Partidul Comurúst Román — continuator al luptei revolutionäre }i democratice a poporului román, al tradifiilor mifcárii muncitorefti fi socialiste din Románia, Bucurepi, Editura Politica, 1966, p. 26.
