Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
9 REFORMA AGRARÄ DIN 1921 IN JUD. MURE$ 397 i IV-a, 1.400 lei, clasa a V-a, 1.200 lei, clasa a Vl-a, 1.000 lei; fína{e clasa I, 2.900 lei, clasa a Il-a, 2.000 lei, clasa a Ill-a, 1.800 lei, clasa a IV-a, 1.600 lei, clasa a V-a, 1.400 lei ?i clasa a Vl-a, 1.200 lei.33 34 Intre alte cazuri, Curtea nu a aprobat majorarea pre^ului din lipsä de dovezi. tn aceastä situape s-a gäsit Károly Meizer din Aluni? ale cárui dovezi au fost infirmate de cele prezentate de delega;ii sátenilor ?i astfel Curtea a trebuit sä men{ina preturile fixate de Comisia judeteanä respingind apelul ca nefondat.35 De menponat cä la aceste dezbateri ale Curtii erau prezend ?i reprezentand ai täranilor care apärau interesele acestora fa^a de pre^urile cerute de latifundiari, in conformitate cu dispozipile legale in vigoare, fiindcä о majorare a pre^urilor ar fi insemnat implicit ?i о majorare a cotei pärd ce ar fi trebuit sä о pläteascä täranul. Chiar dacä s-au admis asemenea majoräri uneori, crearea posibilitädi pentru lärani de a-?i apära interesele in fa{a instantéi judecätore?ti inseamnä färä indoialä un mare pas inainte in sensul unei democratizäri d mai ales demonstreazä convingätor cä reforma agrarä din 1921 a fost índreptatä in primul rind spre satisfacerea pe eit posibil a intereselor täranilor. О remarcä totu?i se impune ?i anume cä, potrivit legislatiei in vigoare, aceste procese durau foarte muh fiind mereu reluate ?i atacate, ceea ce a lungit in timp finalizarea reforméi. Tot in ?irul acestor cauze putem inscrie ?i problema absentei?tilor a cärei rezolvare ín favoarea statului román a durat $i ea destul de mult. ín orice caz, chiar dacä nu total finalizatä, in 1937, dupä cum apare intr-o statisticä descoperitä la Arhivele Statului Tírgu Mure?,36 problema reforméi agrare pentru judeful Mure? era ca ?i incheiatä in mare parte fiind efectuatä ?i lichidarea financiarä. Din suprafata totalä de 207.335 de jugäre $i 954 stinjeni cit fusese expropriat din cele 732 de mo?ii ?i suprafe^e primite de la alte jude;e, au fost improprietäriti 16.926 lärani din totálul de 24.630 cid au fost inseri?! inidal ín Tablóul de improprietärire, räminind neímproprietärid 7.704 tärani deoarece nu intruneau condidile stabilite de lege. Suprafata totalä expropriatä a fost repartizatä in felul urmätor, conform acestei statistici: 1. Suprafete atribuite in loturi 34.264 jug. 1.490 stj. 2. Izlazuri atribuite comunelor 88.327 „ 288 „ 3. Suprafete atribuite embaticarilor $i taxali^tilor 224 „ 757 „ 4. Rezerve de interes general 9.583 „ 145 „ 5. Päduri predate comunelor 71.694 ,, 917 „ 6. Terenuri neproductive 1.512 „ 630 „ 7. Vetre de sat 1.649 „ 792 „ 8. Improprietäriri speciale 44 „ 9. Rezerve disponibile 25 ,, 752 „ 10. Terenuri vindute 9 „ 1.583 „ Total: 207.335 jug. 954 stj. La aceea?i data, 20 octombrie 1937, lichidarea financiarä apärea in felul urmätor: din totálul de 732 mo?ii eite au fost expropriate, reprezentind о 33 Ibidem. 34 Ibidem, p. 24. 35 Ibidem, p. 30. 36 Idem, dosar nr. 268, fila 46.
