Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

396 TEREZA $ERBAN 8 Toate aceste statistici insä nu reflectä ín intregime felül in care s-а efec­­tuat reforma, fiindcä aceasta a durat о perioadä destul de lungä depä?ind chiar ?i anul 1930 din diferite cauze: tergivesarea inscrierii tuturor indreptä­­ti;ilor pe liste, unele reclamati ale proprietarilor care nu erau de acord cu prelurile fixate pentru pämintul expropriat de Consiliile jude^ene ?i de ocol, judecate de Curtea de apel din Tirgu Mure?,31 cum sint proprietarii Pavel Nagy din Reghin, Albert Knöpfler din Mice?ti, Tholnay Reginald din Foi, Thoídalagy Tibor din Murgeni, Ludovic Bányai din Síncrai, Ludovic Nagy din Nicole?ti, Kibédi Lajos din Band, Ana Mikó din Pánet, Bethlen $tefan cu pamínt ín Síntandrei, Teleki Károly, Albert Csernátoni ?i Iosif Ferencz din Pogáceaua, Andrei Sipos din Tirgu Mure?, Dominic Virágh din Moi?a etc., ?i alte mijloace de a íngreuna ?i prelungi aplicarea Légii pentru reforma agrará. In jude^ul Mure?, ín primii ani de aplicare a Légii de reforma agrará, majo­­ritatea proprietarilor au fácut asemenea reclamati. In general, preturile erau stabilite de о comisie formata din speciali?ti trimi?i de Comisia jude^eaná, primarul din comuná ?i dói tarani pricepuy ín asemenea treburi, care se orientau dupá preturile generale ale pámíntului la acea data in functe de calitate. Daca proprietarul se considera neíndreptápt — ?i múlt se consi­­derau ca atare — fáceau apel cátre Curtea de apel din Tirgu Mure? care pronun^a о sentin^ä judecätoreascä prin luarea in considerare a dovezilor aduse de proprietär in sprijinul majorärii prefului: actele care certificau pre­­;ul pámíntului respectiv intre 1900—1913, martori care sä confirme aceste pre­­turi, hirtiile aflätoare in cär^ile funduare ?i la notariatele comunelor etc. Iatä citeva sentinte pronun^ate de Curtea de apel din Tirgu Mure? cu pre^urile definitive: „Comisia jude^eanä Tirgu Mure?, prin sentin^a atacatä cu apel — se spune lntr-o sentintä din octombrie 192232 — a stabilit pentru terenul expropriat din mo?ia Nazna, proprietatea apelantului Gavril Máriaffi urmä­­toarele pre^uri pe jugär: teren arätor clasa I, 1.000 lei, clasa a II-a, 800 lei, clasa а III-a, 700 lei; teren pentru cosit clasa I, 1.200 lei, clasa a II-a, 1.000 lei, clasa a III-a, 800 lei; teren de pä?une, 300 lei. In contra acestei sentinae proprietarul face apel (. . .) din care se constatä cä in comuna Nazna cu ocazia exproprierilor fäcute in 1913 pentru constructa unui drum de fier, s-а plätit pentru un stinjen pätrat de teren arätor de una mai bunä calitate cu 1 coroanä 25, ceea ce fac 2.000 coroane pe jugärul de 1.600 stinjeni pä­trat (. . .) Curtea avind in vedere cä actele sínt din cele preväzute de arti­colul 50 al reforméi agrare pentru stabilirea pre;urilor (. . .) ?i astfei a fixát présül de 2.000 lei pentru terenul arätor de prima categorie" ,33 Alfü aduc do­­vezi inscrise in cärtle funduare cum este Carol Orbán din comuna Livada. Astfel, Curtea a trebuit sä reformeze sentin^a Comisiei de ocol, care pentru clasa I nu acordase decit 1.100 lei pentru un jugär. Urcíndu-se pre;ul tere­­nului arabil, a trebuit sä fie urcate ?i preiurile terenului de cosit. In eeea ce prive?te celelalte terenuri, apelanti n-au adus nici о dovadä cu care sä därime sen tinja Comisiei de ocol. Astfel cä preturile s-au fixát in felül urmätor: teren arätor clasa I, 2.000 lei, clasa a Il-a, 1.800 lei, clasa a Ill-a, 1.600 lei, clasa 31 Idem; dosar nr. 279, fila 20 51 urm. 32 Idem; dosar nr. 279, fila 23.

Next

/
Thumbnails
Contents