Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
15 PARTICIPANTI LA MARELE ACT AL UNIRII 375 tei románé condusä de un sublocotent. La consemnul stabilit opre?te patrula, descalecä $i dupä ce ne imbräp?äm, inträm in primärie. Urcäm treptele prin forfoteala gardi?tiior, care so uitä mirap la noi, dar nu acponeazä. Inträm in anticamera sub primarului Emil Schuller, ca« vädit emoponat se scoalä de pe scaun. Nepiind atunci Emil Schuller bine románepe fac pe interpretul, comunidndu-i cam urmätoarele: il prezint pe sublocotenentul román comandantul patrulei ?i-i comunic cä din acest moment armata romána a pus stäpinire pe ora? 5! garanteazä ordinea ?i libertatea cetäpnilor. Ii mai comunic cä, top funcponarii sä rämanä la locul lor ?i sä-?i indeplineascä obligapunile curente. Cind se petreceau aceste evenimente noi nu piam cä sapi la Sibiu au incheiat cu conducerea noasträ intelesul ?i convenpa de aderare a sapior la^ceíe ce vor hotäri la 1 decembrie 1918 in Alba Iulia. Poate cä Schuller pia deja ceva cäci foarte emoponat a urat bun venit armatei románé p reprezentantului ei in persoana sublocotenentului ?i l-а asigurat de toatä loialitatea ?i de tot concursui lui ?i a organelor primäriei. Dupä aceea a adunat in cabinet pe top funcponarii aflätori la primarie p i-a prezentat ?i indrumat in fata noasträ sä steie p sä dea tot concursui lor armatei románé care va intra ca miine in ora?. Aceasta a durat cam un ceas bun. La ie?ire din cabinet n-am mai gäsit nici un gardist, nici in curte ?i nici afarä, top s-au imprä?tiat färä urmä. Atunci am trimis un soldat din garda romána, pus la dispozipile mele in fata primäriei sl anun?e pe col. Branea de evenimente ?i sä-1 roage sä vinä cu garda din parcul ora?ului sä о instaleze in localul primäriei, fapt care peste pupn timp s-а ?i intimplat. Patrula armatei am instalat-o ín camerele din curtea primäriei unde pinä atunci erau soldapi din garda civilä, iar íntr-o camerä aläturi am instalat comenduirea piepi ?i am inceput pregätirile pentru primirea armatei románé, adicä a Regimentului 27 Bacäu, care urma sä intre in ora?, la 1 decembrie 1918. Pinä seara s-а putut face incartiruirea in ora?, la familiile particulare romane?ti ?i säse?ti a intregului regiment. S-а dispus ora de inchidere pentru 9 seara. Dupä intrarea patrulei in citeva ore s-а restabilit ordinea ?i lini?tea ca prin minune. Este adevärat cä leacul minune au fost cele 25 de bote aplicate vätavilor din gardä ?i citorva elemente recalcintrante, care au condus ?i appat spiritele la jaf ?i dezordine. Dupä un chef, care a durat pinä in zori, am inceput pregätirile pentru primirea armatei. Sa?ii care, intre timp, au primit ?i ei instrucpunile lor de la conducerea din Sibiu, au injghebat la repezealä о gardä a lor, care sub comanda subit. Wermescher Emst s-а in?irat la orele 2 p.m, lingä garda romänä, in fapa primäriei, unde era adunatä toatä intelectualitatea romána din Reghin ?i jur, in frunte cu Iosif Popescu, Sever Barbu ?i top care erau acasä, cä ceilalp plecaserä cu о zi inainte la Alba Iulia. Cam intre orele 3—4 dupä masä se aude fanfara Reg. 27 Bacäu, care sub comanda colonelului Gherescu, cälare in fruntea regimentului i?i face aparipa in pia(ä. Urale ?i delir ii intimpinä. Garda romänä ?i cea säseascä dä raportul, cuvintul de bún venit este rostit de Iosif Popescu directorul Bäncii „Mure?iana“, iar subprimarul Emil Schuller salutä armata ín numele oficialitäpi ora?ului. Räspunde emoponat colonelul Gherescu ?i asigurä top cetäpnii ora?ului de binevoitoarea protecpe a armatei románé. Descalecä ?i impreunä cu top cei prezenp, о fi teri ?i soldati, doamne ?i barbati s* incinge 0 horä ín piata Reghinului ca-n pove?ti. Apói se trece la incärturirea ofiterilor ?i a trupei. Colonelul Gherescu este incärtiruit la Iosif Popescu. La primärie se instaleazä comenduirea piepi, comandant fiind cäp. Mihail Räutu ?i eu ajutor. Se reíntorc ?i delegapi de la Alba Iulia. Cred cä nicicind n-a träit ?i n-a väzut zile mai pline de insuflepre ?i de fräpe ca aceasta. La citeva zile i?i anuntä sosirea in ora?, venind din Toplita, generálul Mo?oiu comandantul diviziei. In íntímpinarea lui pleacä dimineata delegatul nostru Sever Barbu, nepotul memorandistului Patriciu Barbu, cu subprimarul Schuller intr-un landou pina la Deda. Pe la dejun sosesc la Reghin, cu suita. Generálul este intimpinat de о mulpme imensä in piatä ?i apói urcä in sala festivä a primäriei, unde este salutat oficial de protopopul Duma Vasile in numele Reghinenilor ?i de autoritäp. Räspunde emoponat generálul ?i ca ardelean nu-?i poate stäpini lacrimile care íl näpädesc de bucurie cä a ajuns aceastä zi ?i cä i-a fost häräzit lui sä comande armatele de eliberare ?i infäurire a visului milenar a neamului nostru. Dupä masä generálul lui Mo?oiu cu 0 locomotivä, la care s-а ata?at un vagon clasa, ínsotit de suitä ?i de mine s-а reintors la Toplita. Instalat pentru cítva timp, Reg. 27 Bacäu in Reghin, de aid unitäp ínsopte de armata romänä, au pätruns in toate satele din jurul Reghinului, unde deja s-а instalat stäpinirea romäneascä in mod automat ?i local, ducind cu sine numai consfinprea oficialä.
