Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
376 MARIN !>ARA, LEON MIRCEA 16 Aceasta ar fi pe scurt, dar о descriere realä a evenimentelor petrecute in Reghin $i jur, in toamna anului 1918, din partea unui supraviepiitor din cei pupni care mai träiesc in Reghin $i jur — din cei mulp — trecup la cele eterne p care au participat p contribuit activ la pregätirea ;i infäptuirea marelui act al unirii tuturor romlnilor, desävirpt la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia. De la Reghin la Alba Iulia loan Banciu S-а näscut la Ploiejti, pe strada Mihai Bravu (unde pärinpi säi se aflau refugiap de la Blaj, incä din anul 1890), la data de 16 ianuarie 1892. La etatea de 12 ani a intrat ucenic de timplar, iar dupä 5 ani de ucenicie a plecat la Bucurepi. Avea о mare pasiune pentru lecturä, care l-а pus in contact cu cercul „Romania Muncitoare“ p cu sindicatul muricitorilor timplari. Mi$carea muncitoreascä i-a fost о adeväratä ptoalä, iar prin lecturä a ajuns un autodidact. Fiind mobilizat in räzboiul pentru unitatea naponalä a cäzut prizonier la austrieci, fiind internat in lagärul de la Linz, de unde a scäpat in toamna anului 1918, cind a venit la Iernupeni, la sora sa mai micä Eliza maritata cu ínva;atorul Alexandru $uteu, unde s-au stabilit 5i pärinpi, venind de la Ploiepi dupä 1 decembrie 1918. La propunerea cumnatului säu $i a unui cerc de invä^ätori a acceptat desemnarea lui ca delegat al alegätorilor din plasa Reghinul de Jós (cercul electoral Gornepi) sä-i reprezinte la Marea Adunare Naponalä de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. La ordinul de mobilizare al Consiliului Dirigent, s-а prezentat la oaste p a fost repartizat la Batalionul 16 pionieri din Alba Iulia p apoi Bistrpa, fiind demobilizat abia in anul 1920. A fost secretar regional in Valea Mure$ului in cadrul Uniunii Muncitorilor din industria lemnului din Cluj. In aceastä calitate a reu§it sä sileascä Asociapa patronalä sä incheie, in condipuni optime pentru muncitori, primul contract colectiv de munca. Delegapi bänäpni prezenp la Congresul din vara anului 1921 pnut la Ploiepi, i-au propus sä ocupe postul de secretar regional in Banat, pe care l-а luat in primire la 15 august 1921 cu re$edinpa in Anina. In anul 1926 impus $i suspnut de muncitori a fost ales primär al ora$uIui Steierdorff-Anina, funcpe pästratä timp de 4 ani. Dupä 23 august 1944 a fost ales prepdinte al organizapei locale P.S.D., precum p in comitetul de conducere al organizapei jude^ene. A decedat la 20 martié 1969 $i a fost inmormlntat la Timijoara. De la Reghin la Alba Iulia IOAN BANCIU Premergätor actului de la Alba Iulia, monarhia dualistä se lichidase de-а binelea. Evenimentele se succedeau cu repeziciunea focului ajutat de vint. Concomitent cu inaintarea trupelor franceze in Orient, in Ardeal, pretutindeni, ordinea publicä era menpnutä prin colaborarea comitetelor nationale, constituite ad-hoc. Culorile romanepi, la inceput timide, in curind aveau sä domine pretutindeni. Dezorientap, ungurii $i sa?ii din Reghin, pneau cuvintäri intr-o romäneascä aproximativä de pe balconul primäriei, prin care grupurile de cetä;eni convocap prin baterea tobei, erau indemnap la colaborare fräpascä intre naponalitäple conlocuitoare, unii agitind chiar ideea republicii. Simbäta, dupä terminarea tirgului säptäminal, popularia romäneascä din jurul Reghinului, ín frunte cu preopi §i invä(ätorii din comunele vecine, umpleau pinä la ultimul loc curtea hanului spre a asculta emoponap pinä la lacrimi inflacäratele cuvintäri ale fruntaplor politici locali, dintre care imi amintesc de avocatul loan Натра $i de protopopul Ariton M. Popa. Ancorat cum eram de cumnatul meu, invätätorul Alexandru Suteu, m-am fäcut lesne cunoscut in cercul invä;ätorilor, mai ales pentru pärerea mea cu privire la unire, ca unul care cunoscind starea de inapoiere in care träia poporul roman din Regat, stäruiam pentru garanpi prealabile in sensui asigurärii poporului román de dincolo, cél pipin aceleap drepturi politice p sociale, ca cele dobindite de ardeleni dupä revolupe. In adunarea poporalä din 28 noiembrie 1918 din Reghin am fost propus, de grupul inväpitorilor, ca delegat pentru Alba Iulia, am acceptat „credenponalul“ ?i chiar a doua zi
