Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

374 MARIN $ARA, LEON MIRCEA 14

Epuizíndu-se fondurile primäriei, pentru íntretmerea acestei gärzi, oficialitatea s-а adresat bancilor locale care au $i contribuit cu sume considerabile la intrepnerea gärzii, in special cele douä band säsepi p cele ungurepi. Banca „Murepana“ a contribuit numai odatä la infiintarea ei la primul apel cind situapa nu era a?a haoticä. De notat cä, din aceasta n-a fäcut parte decit unguri p evrei 51 dintre ofi>;erii de rezervä din Reghin numai aceia care nu fuseserä de loc sau mai pupn timp pe front $i fäceau serviciu la partea sedentarä. Sapi erau in expectativä §i nu intreprindeau nimie, apeptau ordinele de la conducerea lor din Sibiu, ordine care intirziau, cäci comunicarea cu popa era nesigurä.

Intelectualii románi din Reghin in frunte cu cei dói protopopi Vasile Duma $i Ariton Popa tineau zilnic pdinte, cind la locuinta adv. dr. loan Harpa, reintors recent din prinsoarea

ruseascä, cind la banca „Murepana“, a cärui director atunci era Iosif Popescu, advocat

dr. Teodor Popescu, easier Sever Barbu, contabil loan Varga. Acepi intelectuali au constituit — impreunä cu cipva intelectuali, preop, invätätori, din jur, care veneau zilnic la Reghin, Comitetul National al Reghinului $i jurului, luind contact prin curieri cu conducerea din Sibiu. Imi amintesc cä $i eu am flcut de douä őri, in calitate de curier, drumul Reghin—Sibiu cu corespondent, pe care am predat-o asesorului consistorial de pe acélé vremuri Nicolae Ivan $i am adus de la el ordine p instruepuni protopopului Vasile Duma. Cälätoria pe tren atunci era dificilä 5! chiar periculoasä. Soldapi in stare de ebrietate, trägeau fara nici un rost cü arma ín gari p decursui mersului, — in general haosul era complet. Imi reamintesc cä la una din reintoarcerile mele la Reghin din Sibiu — era noapte, gara Reghin luminatä, dar la intrarea trenului nu era nimeni in garä, nici chiar personalul de serviciu. Soldapi din trenul neluminat, bep si in delir de bucuria cä vin acasä, trägeau cu arma din tren. Cälätorii

au nävälit la ie?ire cind un biet plutonier din fata mea a cäzut la pämint lovit de un gl ont

tras din tren. La iepre am gäsit publicul cälätor p personalul gärii ascuns dupä clädirea gärii, unde apeptau linipirea situatiei p numai cu greu indräzneau sä se urce in tren. Numärul intelectualilor románi, care aleätuiau Consiliul national din Reghin p jur, crepea treptat, tot a?a p numärul ofiterilor din fosta armatä austriaeä, románi, sporea din zi ce trece. De data exactä nu-mi mai amintesc, dar piu, cä, dupä sosirea in Reghin a colonelului Stefi Branea din Alunip s-а constituit pe baza instructiunilor primite de la centru din Sibiu, Garda Naponalä Romär.ä, primul organ executiv al Consiliului National din Reghin. Garda noasträ a fost instalatä in parcul orapilui de langä Mure? $i a fost intretinutä financiar de Banca Murepana. Din aceastä gardä de sub comanda coloneíului Branea fäceau parte, ofiterii de rezervä románi din Reghin p jur (Gh. Maior, Septimiu Rat etc.) iar soldapi erau recrutap din soldatii románi din comunele din jurul orajului Reghin.

La inceput activitatea gärzii noastre s-а märginit la organizarea ei, dar important era cä, pe lingä garda oficialä a$a numitul „Nemzetőrség", am avut ?i női románii un organ executiv, primul de natura aceasta in orapil Reghin. Haosul cre$tea, nesiguranta ajunsese la maximum. Vepile din lumea mare erau contradictorii p incontrolabile, moralul populapei orapului scäzut, numai la románi crepea speranta in implinirea visului milenar. Atunci vine ordinul din Sibiu pentru delegarea reprezentanplor la Alba Iulia

Din Reghin, in afarä de cei doi protopopi Duma $i Ariton Popa, sint desemnap dr. loan Harpa, dr. Teodor Popescu, Victor Mera farmacist. Aceasta a fost situapa inainte de 29 noiembrie 1918 la Reghin. In seara zilei de 29 noiembrie 1918 se prezintä un curier, in civil, soldat din armata romänä — trimis de cäpitanul Minsca din cavalerie, fost in armata austriaeä, care trecuse mai de mult in tarä p acum fäcea serviciul la statul major al diviziei, de sub comanda generalului Mo;oiu, care trecuse la Tulghes granita p inainta spre Toplita — cu un mesaj din partea lui, in care mä incunopinta, cä in dimineata zilei de 30 noiembrie 1918 va intra о patrulä de cavalerie in avangardä in orapil Reghin p-mi ordonä s-о apept in fata primäriei. Totodatä mi-а cerut un raport detaliat despre situapa din Reghin p jur. Dupä intoemirea raportului p expedierea curierului, m-am dús noaptea la protopopul Duma, care pleca dimineata la Alba Iulia p unde locuia ?i colonelul Branea p i-am pus la curent cu cele intimplate. Duma a plecat la Alba Iulia iar colonelul Branea a plecat in pare sä-p pregäteasca garda. Eu dupä о noapte agitatä, m-am plimbat de dimineatä in mijlocul drumului pinä la strada, azi, Pandurilor unde trebuia sä vinä patrula.

In piata Reghinului haosul ajunsese la culme, garda de la primärie scosese cele 4 mitraliere in fata bäncilor p ameninta, cä trag daeä nu le dä bani, cäci fondurile se epuizaserä- In aceastä atmosferä, in ziua de 30 noiembrie 1918 la orele 11 — pentru mine poate ceea mai memorabilä zi din viatä, i$i face aparipa iepnd din strada Pandurilor prima patrulä a arma-