Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
13 PARTICIPANTI LA MARELE ACT AL UNIRII 373 S-а näscut la 19 aprilie 1896 in Reghin, ca primul dinire cei patru copii ai avocatului Dr. loan Popescu. A urmat $coala primarä la Reghin, cursul inferior la liceul german din Bistrida, cursul superior $i bacalaureatul la liceul „Andrei $aguna* din Bra$ov, iar facultatea de drept la Universitatea din Cluj, de unde a fost recrutat $i trimis pe front. Dupä terminarea räzboiului $i-a luat doctoratul in drept 5! a intrat in administrare. A militat in permanenda pentru infräprea dintre nadionalitädile conlocuitoare.) • * * Scurtä recapitulate a evenimentelor fi a situafiei inainte fi la 1 decembrie 1918 — vazute fi trcúte de Dr. loan Popescu. In 1918, eram de 23 de ani, — ofi;er in armata ungarä, sublocotenent la regimentül 4 de husari din Szabadka azi Suboti;a, cu о vechime pe cimpul de luptä de peste 24 luni, fapt care mi-а fäcut posibil sä beneficiez cu incepere de la 1 noiembrie 1918 de un concediu de studii de 3 luni care se acorda acelor studendi universitari, care inroladi in armatä aveau 24 luni serviciu pe cimpul de luptl. Ori eu fiind Student in anul al III-lea la drept, la Universitatea din Cluj, am beneficiat de ocest concediu. Astfel, la sfir$itul lunii octombrie 1918 am sosit acasä la Reghin, unde am stat ?i participat la evenimentele pregätitoare la marele eveniment din 1 decembrie 1918 $i la instalarea guvernului roman pe aceste plaiuri dupä 1 decembrie 1918 pinä la inrolarea in armata romána. Pe tot parcursul drumului care 1-am fäcut aproape prin intreaga monarhie de pe frontul italian pinä la Reghin, m-am convins cä situadia se agraveazä din zi in zi $i cä präbn$irea Imperiului habsburgic este in curs. Deja pe drum trecind prin Viena, unde am íntilnit mai mult ofideri románi din armata austro-ungarä, intre care imi amintesc de ofiderul maior Simion Alexandru din Reg. 51 Alba Iulia, am fost pus in curent de evenimentele ce se pregätesc din partea conducätorilor románi din Ardeal. Trecind prin Budapesta, la hotelul Cornui Vinätorilor, unde locuiau $i se adunau deputadii románi din parlamentül maghiar $i ceilaldi conducätori politici ai romänilor ardeleni, am gäsit о främintare nemaiväzutä pinä atunci. Advocatul Erdélyi, Dr. Vaida, Maniu, episcopii románi, ofideri románi din armata austro-ungarä, dintre care imi amintesc de cäpitanul Medrea din Alba Iulia, Sebed, erau prezendi ?i a$teptau cu neräbdare desfä$urarea evenimentelor. In Budapesta nu mai era ordinea veche, domnea nesiguranda $i era plinä de soldadi dezertori de pe fronturi. Sosit la Reghin am luat urgent contact cu protopopul Vasile Duma $i ceilaldi conducätori, care i-am gäsit atunci acolo, protopopul Ariton Popa, adv. Dr. Teodor Popescu, Victor Mera farmacist, etc., pe care i-am pus la curent $i cärora le-am raportat cele väzute $i constatate in drumul meu, predindu-le $i instrucdiunile primite de la conducätorii nojtri din Budapesta. In Reghin evenimentele evoluau mai íncet, de abia la inceputul lunii noiembrie 1918, reintorcindu-se mai muldi soldadi a ínceput 51 aici främintärile, dezordinea §i nelini^tea. Primäria sub conducerea subprimarului Schuller Emil, cäci primarul Dr. Hugo Schiffbäumer päräsise orayil din cauza nemuldumirilor ^i manifestadiilor ostile ale populadiei, in special femeile nemuldumite de lipsa de alimente $i neregulile sävirjite de organele administrative la impärdirea alimentelor — pierdea treptat $i rapid controlul situadiei. Mendionez cä intreaga conducere a primäriei era säseascä. Astfel au fost silifi sä accepte infiindarea unei gärzi civile, care sä vegheze $i sä mendinä ordinea in ora§. Aceastä gardä s-а constituit sub comanda celor doi ofideri de rezervä aflätori acasä, cäpitanul dr. Bertin Ferencz $i cäpitanul dr. Eugen Trudia, ambii avocadi in Reghin, avind ca subalterni cidiva ofideri unguri iai soldadü di gradele inferioare erau recrutate din soldadii dezertori aflätori in Reghin 51 jur. Aceastä gardä oficialä a funcdionat pinä in ziua de 30 noiembrie 1918 ora 11, datä cind a intrat prima patrulä cälare a avangardei armatei románé sub comanda generalului M050ÍU. Prima activitate a acestei gärzi a fost, cä a $ters gradele comandandilor, a subofiderilor di a gradelor inferioare, silindu-i sä-?i taie stelele, gradele de pe guler. Fiind aceastä gardä oficialä a primit din Tg-Mures de la depozitele armatei, armament, citeva pu$ti $i 4 mitraliere precum ?i munidie. Aproape in fiecare noapte alarmau oratui, ba cä vin ibädtenii ?i hodäcenii sä atace $i sä ocupe órádul, ba cl pericolul vine dinspre Mured, astfei dineau in permanentä tensiune populadia oradului $i-di justificau astfei existenja.
