Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
344 ADRIAN STOICA 10 neascä poscdínd 3.153.641 ha se afla ín mína a aproape unui miliőn capi de familie. Prin jurul anului 1850 täranul muncea pentru proprietär ín medie 25 de zile pe an; acum el muncepe 75 zile. Trecínd ín revistä ideile p datele cuprinse ín manifestul respectiv, arätind mizéria ín care se zbate ;aranul román, gazeta releva cä, ín comuna Gogo^ari din jude^ul Vla$ca, un numär de 2.706 de locuitori nu aveau decit trei váci. Ziarul mai remarca faptul cä progresele ínspáimíntatoare ale pelagrei de pe timpul lui Carol I vor rämine adevärate caracteristici ale domniei sale28. Numärul celor bolnavi de pelagrä a ajuns de la 4500 cíp erau ín 1882, la 15.000—200.000 ín 1906, conform statisticilor oficiale. Dar Románia mai avea inca íntre 250 $i 300.000 de bolnavi de friguri palustre p aproximativ 30.000 de bolnavi atin$i de idiotenie, boalä ce provenea tot din cauza lipsei de hranä. „Adevärul“ luínd datele din Manifestul cercului socialist din Bucurepi vorbepe despre „datoria naponalä a statului román, despre progresul invä^ämintului poporal, dínd $i alte cifre care arätau binefacerile regepi fatä de napunea romána29. Aratínd averea ре саге о poseda regele ímpreuna cu familia lui „Adevärul“ releva cä, poate traiul fraplor din Románia veche e $i mai amar decit a celor din Transilvania p conchide: ........existä legäturä strinsä íntre románii din Regatul román p női (cei din Transilvania — п.п.) о legäturä care nu e favoritä de rege, ca aceea a naponalipilor, ci de ínsup poporul román — de napunea romänä. $i dacä vor intreba foile naponaliste referitor la {äranii muncitori din Regat „nevoile lor n-au sä mai inceteze niciodatä“? atunci noi räspundem: „Vor inceta, dar nu prin lingu$irile voastre naponaliste p politica voasträ fäcutä ín folosul celor bogap, ci prin partidul muncitorilor, prin lupta social-democratä30. Socialipii románi de dincoace de munp au intuit bine p in mod realist adevärata fa;ä a expozipei, in cadrul cäreia au fost expuse produsele materiale create de muncitori $i {ärani, dar nu au fost expuse decit intr-o mäsurä neinsemnatä, cifre date sau exponate care sä vorbeascä despre adevärata fa;ä a Romániei muncitoare, a poporului din perioada respectivä. In articolul „Ce vor socialism“ scris de dr. C. Racovschi p reprodus de ziarul „Adevärul“ se insista asupra faptului cä acepia vor sä nu mai existe bogap $i säraci. Socialipii — se spune in articol — vor sä desfiinieze alcätuirile de azi a lucrätorilor, in care mii de muncitori $i de lärani sínt osindip de la napere sä lucreze ziua $i noaptea pentru un salar de foame, pentru imbogäprea unei mlini de fabricanp, antreprenori, ciocoi $i arendap. Articolul releva, cä proprietarii p capitalipii au pus mina pe pämint p pe toate bogäpile lui, au pus mina pe mapni, pe unelte, capitaluri p pe toate mijloaccle de producpe. Socialipii doresc sä rinduiascä ín a$a fei lucrurile ca top oamenii sä fie obligap sä munceascä, iar de roadele acestei munci sä se bucure deopotrivä top muncitorii“. Intr-un cuvint, socialipii vor sä desfiin;eze robia ?i sä instaureze In locul ei egalitatca economicä31. 28 „Adevärul* nr. 29 din 21 octombrie 1906, p. 2—3. 28 Ibidem. u Ibidem. 21 Ibidem, nr. 19 din 12 mai 1907, p. 2.
