Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
11 MI$CAREA MUNCITOREASCÄ DIN VECHEA ROMÁNIE 345 Reievínd cä socialismul ínseamna lumina $i virtutea, pacea $i frapa íntre popoare, sociali$tii románi luptau pentru desfiintarea claselor exploatatoare $i a tiraniei politice. La íntrebarea „Cum vom ajunge sä punem ín practica ideile socialiste?“, sociali$tii räspundeau cä aceasta se putea realiza prin transformarea proprietätii private ín proprietate colectivä. Era necesar ca pämintul, masniié, mijloacele de comunicatie, cu un cuvint, tot ceea ce serverte produc^iei, sä se dea din nou proprietäpi ob$te$ti, intregii natiuni. Multe articole ale sociali$tilor transilväneni, importante prin ideile expuse, erau publicate, in presa socialistä de dincolo de Carpa;i. Gustav Auerbach ii trimite о scrisoare din Budapesta lui M. Gh. Bujor in Romania, in care vorbe$te despre un articol privind mi$carea sindicalä din Transilvania, pregätit pentru a fi publicat in „Calendarul muncii“. Auerbach il ruga pe M. Gh. Bujor sä-i trimitä $i ziarul „Romania Muncitoare“, cäci, fiind ocupat cu alte probleme, s-а retras de la redacpa „Adevärului“. Cerea totodatä sä i se trimitä imediat ce apare $i „Calendarul muncii“. Pentru „Viitorul social“ din Ia$i Auerbach un articol privind „Mi$carea agrarä din Ungaria“32. Presa transilväneanä critica cu indignare pe cei care au dezorganizat P.S.D.M.R., devenind ministri, prefect, deputari, conducätori de ziare oficioase etc. Sínt dati de exemplu C. Mortun, Spiru Haret, loan Nädejde, loan Atanasiu $.a.33. Tofi acentia au avut indräzneala, ca dupä ce au päräsit P.S.D.M.R. dezorganizindu-1 sä pretindä din partea muncitorilor sä le acorde increderea, in timp ce proletariatul indura din partea lor tot felul de nemultumiri, mizerii $i prigoniri. Date interesante privind legäturile intre mi$carea muncitoreascä din Transilvania $i Vechea Romänie, ne oferä Tiron Albani in memoriile sale34. In septembrie 1907 Tiron Albani a plecat la Budapesta, activind in cadrul sindicatelor. Educapa politica a muncitorilor se fäcea in cadrul organizapilor de partid. Existau la Budapesta 14 organizatii repartizate in cele 14 sectoare ale ora$ului. Pe lingä acestea mai activau $i sec^iile nationalitätiilor: germani, sirbi, slovaci, románi $i ruteni. In secpa romanä activau Iosif Ciser, Jean Calber, Gustav Auerbach, Ion Steflea, Ion Gligor, Gheorghe Boaru, Ion Mihut, Dimitrie Biräu^u $.a. Organul de presa al románilor, dupä cum se §tie avea douä titluri: „Adevärul“ §i „Glasul poporului“. Aceasta pentru cä la un ziar säptäminal, trebuia depusä о garantie de 10.000 coroane de aur, pentru ca, in caz de condamnare la amendä, sä aibä de unde sä se repnä amenda. Pentru un ziar bilunar, garancia era de 2.000 de coroane de aur. Neavind bani suficienti, Seep a romanä a P.S.D.U edita douä ziare bilunare. Eie erau redactate de Gustav Auerbach avxnd colaboratori pe Aurel Cristea, I. Ciser, I. Mihut, I. Cretu $i Pompei Bänäteanu. Referindu-se la mi$carea muncitoreascä din Vechea Romänie, Tiron Albani aratä in memoriile sale cä cercul „Romania Muncitoare“ i$i avea in anul 1908 32 ArhStat Bucure$ti, Arh. Ist. centralä fond. Dir. polipéi $i sig. dos. nr. 85/1907, f. 59. 33 „Adevärul" nr. 30 din 20 octombrie 1907, p. 3. 34 Arh. I.S.I.S.P. de pe lingä C.C. al P.C.R. fond XVII dos. 58, f. 4—20.
