Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
332 VASILE DOBRESCU 16 lapéi in Transilvania, insä raportat la cifra bilan^ului total ne aratä о situape cu totul favorabilä bäncilor säse$ti al cäror bilanj se ridica la 429,2 milioane к, fapí de cele románesti cu operapi financiare de 245 milioane coroane.88 in comparape cu institupile financiare existente in monarhia dualista bäncile románesti cu exceppa „Albinéi“ (21% din totálul capitalului social al tuturor bäncilor románesti), („Timi$eana“ 5% din capitalul social), „Victoriei“ (10% din capitalul social), „Ardeleni“, „Luceafärului“, „Patriei“, „Somesanei“, „Oravitenei“, „Economul“, „Silvaniei“, se integreazä in tipul societäplor de credit cu о putere financiarä mijlocie spre micä, cu toate cä, 53 dintre eie vor avea la inceputul primului räzboi mondial un activ de cél pupn un miliőn de coroane.89 In raport cu situapa in care acpona burghezia romanä, care resimtea, gradual, fatä de celelalte clase sau päturi sociale ale napunii románé, politica naponalistä a guvernelor dualiste, numärul ?i capacitatea economicä a institupilor financiare intemeiate de cätre aceasta reprezenta un succes al politicii pentru formarea $i definirea unei economii nationale proprii, necesitäplor 51 mai ales aspirapilor romänilor transilväneni intr-o formulare programaticä distinctä $i urmäritä cu premeditare politicä in contextui conjuncturii politicii interne a monarhiei austro-ungare defavorabilä dezvoltärii naponalitäplor. Orientarea bäncilor romane$ti cu precädere spre domeniul agrar, färä a exclude posibilitatea sprijinirii $i implicärii lor in afaceri comerciale sau industriale este expusä, explicit, in statutele de intemeiere ale acestor institupi, care, definind scopul institupilor de credit románesti au ín vedere „de a de$tepta spiritul de economie in toate clasele societäpi prin punerea de depuneri spre fructificare si prin deschiderea de credite sociale“ — asa cum se preciza in statutul „Albinéi“ — pentru „a inlesni orice lucrare onestä pe terenul agriculturii, industriei, comertului si altor afaceri de economie“ in folosul poporului läran.68 69 70 In aceeasi notä caracteristicä conceppei economice doctrinare a burgheziei nationale románesti sínt enumerate scopul si intenpile celorlalte bänci románesti, cu deosebirea cä, se limiteazä, in general, la о arie mai restrinsä de activitäp financiare. Spre exemplu „Economul“ i$i motiveazä intemeierea sa in sensul ajutorärii si mijlocirii „poporului econom (formulare foarte vagä n.n.) in cistigarea creditului de lipsä si sä dea impuls la dezvoltarea spiritului de economie“,71 limitind s1 definitivind operapunile in sensul unei case de pästrare s1 de economii, decit al unei bänci capitaliste propriu-zise. Tot asa, de generale, in formulare, erau statutele bäncii „Bistritanä“ care isi propuneau pe lingä dezvoltarea spiritului de economisire „sprijinirea poporului täran agricol“ pentru procurarea „capitalurilor si creditelor de care va avea 68 Nicolae Petra, op. cit., p. 2. 69 Aurel Lojonp, Vasile M. Ungureanu, sursele de finantare }t creditare ale agriculturii din Transilvania in perioada dezvoltärii capitalismului, 1848—1914, in Terra Nostra, vol. III, 1973, p. 377. 70 Nicolae Petra-Petrescu, Monográfia institutului de credit fi de economii „Älbina", 1872-1897, Sibiu, 1897, p. 129—185. 71 ArhStat Cluj, fond banca „Economul*, reg. 4/1886—1905, Proiecte de statute, p. 39.
