Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
17 ROLUL BÄNCILOR ROMÁNE$TI DIN TRANSILVANIA 333 trebuintä“.72 In aceea$i manierä sínt formulate statutele unor band cu un cerc de activitate mai restríns,73 obligate de a desfSpira, ín primul rind, operapuni financiare exclusiv la posibilitäple restrínse economice ale categoriilor sociale din lumea satelor. Sínt cazuri, cínd se fac specificäri mai nuan^ate asupra activitäpi bäncii respective, precum, ín cazul bäncii „Coronul“ (Aiud) unde se adaugä formulärilor amintite, specificapa cä, institupa va sprijini „valoríficarea $i cumpararea produselor economice.“74 (din agricultura n.n.) La bäncile cu cercuri mai largi de activitate $i ín zone de trafic comercial, economic mai intense, respectiv cu о putere financiarä sporitä, precum bäncile „Victoria“, „Timi$ana“ sau „Bihoreana“, se vizeazä preocupäri mai largi, adiacente, sau direct implicate in viaja cimercialä sau industrials, chiar dacä, aceste intenpi rämin in afara posibilitäplor $i acpunilor financiare concrete, pe care le desfä$oarä cu precädere institupile bancare in domeniul agrar. Implicarea bäncilor románé ín operapuni propriu-zis industriale a fost timidä, in ciuda oricäror proiecte, precum $i a con$tiintei doctrinare economice a burgheziei romänepi asupra necesitäpi dezvoltärii sectoarelor industriale in via;a economicä naponalä, intrucit lipseau nu numai fondurile necesare pentru desfä$urarea unor activitäp de anvergurä in acest domeniu insemnat al viepi economice cit p experienda in asemenea sferä a operapunilor economice sau a specialipilor pregäti^i, de valoare, la nivelul necesitäplor p imperativelor reducerii handicapului pe care il consemneazä, in general viafa social-economicä capitalistä transilvSneanS, $i in special, cea desfäpiratS de burghezia rornáneascä. „Cu afaceri industriale — remarca, ca un bun cunoscätor al situapei N. Petra-Petrescu — se indeletnicesc numai citeva (bSnci), care insä $chiopäteazä cu afacerile; pentru daraverile acestea lipsesc specialipi“.75 Unele dintre institupile de credit financiare au mijlocit cu precädere mici acpuni pentru intemeierea unor intreprinderi industriale locale, strins legate $i de buna gospodärire a localitädilor respective. Astfel, banca „Ardeleanä“ a cumpärat acpuni ale unei intreprinderi de electricitate locale, iar banca „Sebe$anä“ a sprijinit, cu dobinzi reduse, locuitorii Sebe$ului doritori a introduce curentul electric. Acpuni ale unor intreprinderi se aflau, sub formä efectelor publice, in portofoliile bäncii „Albina“, „Timi$anä“ sau „Victoria“. De asemenea, banca agricolä din Hunedoara se preocupa cu mijlocirea comerpdui de cereale. Cea mai insemnatä bancä romäneascä, „Albina “nu a intrat decit sporadic p pentru scurtä vreme, in afaceri industriale, participind la intemeierea societäpi „Concordia“ la sfírptul veacului al XIX-lea sau la subvenponarea imprumutului consorpului pentru construirea cäii ferate Sibiu—Turnu Ropi cu 250.000 de florini,76 precum p la constituirea unui consorpu, la Brasov in 1899, al cärui 72 ArhStat Bistrlta, fond banca „Bistripana“, pach 1/1887—1914, p. 1. 73 Vezi ArhStat Alba, fond banca „Sebe$ana“, reg. 1/1886, Apel de constituire, p. 1; ArhStat Déva, fond banca „Progresul“, dosar 2, Statute, p. 3. 71 ArhStat Alba, fond banca „Goronul“, reg. 1/1912, Prospect pentru mfiintare, p. 1. 75 Nicolae Petra-Petrescu, Societafi financiare la románii din Ungaria, Chisinau, 1918, p. 11. 76 ArhStat Sibiu, vol. VIII. Proces verbal XXIII, din 23 septembrie 1890, concluzul 184.
