Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
15 ROLUL BÄNCILOR ROMÄNE$TI DIN TRANSILVANIA 331 micä adecvatä. Tornai, ín 1904, numärul funcponarilor era apreciat la 42464a, pentru ca, ín anul 1912, calendarul portativ al funcponarilor románi sä consemneze, 695 de funcponari64b, iar ín 1918, Nicolae Petra-Petrescu (el lnsu$i unul din inaiéi $i cei mai vechi funcponari ai „Albinei“), aprecia numärul acestora la peste 1000, cu fonduri de pensie de circa 22 milioane coroane.64c О parte a funcponarilor, prin pozipa lor socialä, ínsarcinarile primite din partea conducerii bäncilor, vor avea posibilitatea sä pätrundä ín ríndul elementelor instärite ale burgheziei prin participarea efectivä la operapunile financiare respective. Chiar daca marea majoritate a funcponarilor, nu-$i vor depä^i condipile social-economice, nu vor ramíne ín afara acpunilor bäncilor románe$ti, suspnínd, ín calitatea ре care о au, orientärile social-economice $i adeseori politice ale elementelor burgheziei, fiind prin pozipa lor, apropiap, uneori chiar asimilap diverselor categorii ale burgheziei románepi. In ciuda existen^ei unui numär ínsemnat de bänci románe?ti nevoia de capital nu a fost pe deplin acoperitä ín domeniul agrar $i nici infäptuitä ideea unei organizapi financiare sistematice $i puternice románe$ti, care, sa cuprindä apói, sectoral comercial, sä pätrundä eficace ín domeniul industrial, sä rezolve multiplele probleme sociale ale marii majoritäp a täränimii, sä impunä un sistem cooperatist la nivel sätesc. De asemena, numärul bäncilor románe$ti, ritmul de erepere al acestora oglindepe numai relativ, evolupa relapilor capitaliste $i dezvoltarea burgheziei románe§ti, ín raport cu propria sa stare dinaintea íntemeierii institutiilor de credit, íntrucit, ín comparape cu evolupa institupilor similare ale burgheziilor maghiare $i säseascä, situapa era incä defavorabilä. Astfel, ín 1900 cele 81 de bänci romane$ti reprezentau doar 2,85% fa{ä de cele existente in intreaga zonä de activitate a guvernului maghiar. In Transilvania eie reprezentau 7,86% din numärul total al institupilor financiare. De asemenea, capitalul social era doar de 9,6 milioane coroane fa^ä de 609 milioane coroane al celorlalte bänci din Ungaria, reprezentind deci 1,57% din suma totalä a acestora.64 65 In Transilvania istoricä din cele 153 de bänci: 90 erau ale burgheziei maghiare (circa 59%) cu valoarea Imprumuturilor de 121.458.700 coroane; 46 erau ale burgheziei romäne?ti (30%) cu imprumuturi de 40.192.700 coroane $i 17 ale celei säse$ti (11%), cu imprumuturi in valoare de 127.742.500 k.66 In 1906 situapa $i proporpa la nivelul imprumuturilor acordate $i al capitalului social al bäncilor romane$ti cu celelalte bänci ale burgheziilor din Transilvania räminea aceeap, cu exceppa sporirii rentabilitäpi capitalului social care la bäncile romane$ti era de 12% fa;ä de 9,4%, ceea ce nu era un fapt prea incurajator pentru soarta debitorilor.67 Fa^ä de bäncile säse$ti care in 1914 erau de 47, numärul celor romäne$ti de 147, ar pärea mulpimitor la nivelul raportului ponderii popu-64/a Re vista economics, VI, 1904, nr. 42. M/b Idem, XX, 1918, nr. 8, p. 76—77. 6VC Nicolae Petra-Petrescu, Idem, p. 10. 65 Revista economica, IV, 1902, nr. 6, p. 45. 66 Bodor Antal, Ai erdélyrészi pénzintézetek (Institupile financiare din partile Transilvaniei), ín Közgazdasági Szemle, decembrie 1904, Budapesta, 1904, p. 12. 67 Revista economics, X, 1908, nr. 19, p. 214.
