Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
328 VASILE DOBRESCU 12 Brajov Iosif Oncioiu $i mul;i al^ii.59 60 Asemenea situate, generala la nivelul Transilvaniei, este subliniatä, direct, intr-una din därile de seama ale bancii „Murejeanä“, ín care se preciza cä: „marele interes ce-1 poartä intelectualii románi pentru institutele bancare románejti infiintate pe intreg teritoriul Ardealului se condifioneaza prin insäji faptul de a-i vedea cointeresa;i la aproape toate aceste band. Aproape aceleaji nume le vom afla ca ac^ionari la női cít ji la toate institutiile bancare ínfiin;ate ín anii 1884—1912“.00 Mulpmea exemplelor de aceastä mäsurä trebuie integrata ín contextui general economic al Transilvaniei, impuníndu-se ji nuantärile de cuviin^a, in raport de puterea financiarä a bäncilor románejti respective, a cercului lor de activitate, a varietäpi operaiiunilor financiare, a legäturilor íntre diferitele band románejti precizínd cä participarea ji implicarea multilateral ín operapunile bancare a multora dintre acponarii cunoscu;i ji cu disponibilitä^i financiare se face nu numai prin considerente platonice de „politicä ji solidaritate nationalä“, ci si din considerente economice care urmäresc plasarea $i valorificarea rentabilä a propriilor capitaluri, asigurarea intereselor lor economico-financiare. Printre factorii activi, uneori chiar decisivi la íntemeierea unora din institupile de credit románejti, s-au dovedit a fi bäncile mai vechi ji cu о putere financiarä mai mare. Astfel, „Albina“ achiziponeazä un numär insemnat de actiuni de la marea majoritate a instituiiilor bancare, numärindu-se uneori printre principalii depnätori de acrium ai acestora, precum in cazul bäncilor „Furnica“, „Silvania“, „Murejana“, „Tirnäveana“ etc. La rindul säu, banca „Ardeleana“ va subscrie jumätate din capitalul social de constituire а bäncii „$oimul“ din Оспа Murej care va rämine astfei legatä de orientarea ji interesele sale si considerata aproape ca о filialä a acesteia.61 De asemenea, bäncile „Victoria“, „Timisana“, „Economul“, „Somesana“, „Luceafärul“, „Silvania“, „Patria“, „Sentinela“ se falä printre principalii si omniprezentii aclionari si sprijinitori ai unor institupi de credit in faza lor de ínfűnkre ín diverse zone ale Transilvaniei. Participarea acestor bänci cu putere financiarä mare ji mijlocie avea in vedere sentimentele intrajutorärii, dar ji considerentele asigurärii unor interese financiare precise, procurindu-ji ji pe aceastä cale in portofoliile proprii efecte publice, lombardabile. Nu de pupne ori, in cazul unor bänci locale, cäutau sä-ji impunä politica lor economicä, proprie, si sä-si lärgeascä indirect cercul de activitate, in concuren^a cu bäncile celorlalte burghezii nationale, uneori, chiar in dauna unor bänci conaponale din imediata lor vecinätate teritorialä. De aceea putem constata, cä in ciuda legäturilor diverse dintre acponari ai institupilor financiare románejti, apar, uneori, ji divergente, ca urmare a intereselor contradictorii, färä ca aceastä situate sä caracterizeze atmosfera generalä a proceselor financiar-bancare desfäjurate de institutiile de credit románesti. Prezen^a unor influenae din cadrul disputelor confesionale in activitatea bäncilor sau in constituirea unora din ele precum „Patria“, „Lumina“ (Sibiu), „Plugarul“ (Blaj), „Vatra“ (Cluj), 59 ArhStat Mures, fond banca „Mure§anä“, dosar 35, f. 10. 60 Idem, f. 10. w I. I. Lapedatu, Monográfia imtitutului de credit ji de ecortomii „Ardeleana“, societate pe acfii in Orajtie, 1885—1910i Sibiu, 1912, p. 75.
