Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
13 ROLUL BÄNCILOR ROMÄNE$TI DBST TRANSILVANIA 329 ca expresie a intereselor proprii ale cercurilor clericale de a-$i rotunji veniturile $i de a-§i extinde influenza lor $i in sfera economicä n-au putut provoca perturbapi de fond la nivelul cercurilor bancare románesti. Mai mult, chiar in cazul bäncilor patronate de elementele clericale ale celor douä confesiuni s-а asigurat, in primal rind, controlul preotimii asupra conducerii Гог, debitorii si deponendi fiind acceptati fara a li se face vreo anumita discriminare. ln rindul actionarilor se numärä elemente provenite din diferite päturi sociale precum proprietari mijlocii (numarul proprietarilor mari peste 1000 de ingere, fiind nesemnificativ in statistica economicä a romänilor transilväneni), intelectuali (avocati, preop, invätätori, medici, functionari etc.), mestesugari si negustori, chiaburimea satelor, tärani instäriti, institutü cultural-nationale, majoritatea dintre ele compunind structura burgheziei románesti. In cazul intelectualitätii participante la activitatea bäncilor románéin specificam cä elementele respective se implica ca $i actionari, in marea lor majoritate, in calitatea lor dubia pe care le-о conferä titlurile de proprietari de imobile, in general de terenuri agricole insemnate, de pe urma cärora aveau posibilitatea obtinerii unor sume de capital lichid folosite eficient prin intermediul operatiunilor financiare. Astfel, este cunoscutä valoarea economicä a unor elemente ale burgheziei románé in calitatea lor de avocati $i de insemnati proprietari de pämint ca: loan Mihu, Iuliu Maniu, Iuliu Coroianu, Aurei Vlad, Patriciu Barbu, Andrei Cosma, Emanoil Ungureanu, Absolon Todea, Coriolan Pop, Alexandru Vaida, Mihail Bohätelu etc., dar care, erau posesori ai unor realitäti imobiliare, mo$tenite inainte de a deveni activi actionari $i de a-$i märi proprietätile personale prin activitatea depusä in f run tea bäncilor románesti. Aceia$i situate este valabilä ?i in cazul invätätorilor, profesorilor, medicilor posesori ai unui numär ínsemnat de actiuni la institu^iile bancare care le asigura pe lingä prestigiul social al profesiunii, prezenta in fruntea bäncilor románesti. Date precise asupra numärului actionarilor, a profesiunii ?i provenientei lor sociale de la toate bäncile románesti nu avem, intrucit bilanturile publicate nu au cuprins asemenea referinte, iar organele de presä economice, existente in epocä, nu s-au preocupat decit tangential de asemenea precizäri. Nici documentele din arhivele bäncilor nu dau о imagine completä si sinteticä in privinta structurii social-economice a actionarilor, cu exceptia unora din conducatorii lor. Mentionäm $i faptul cä fruntasii vietii financiare románesti, care intocmeau biianturile bäncilor nu aveau interesül de a face publice in totalitatea lor operatiunile si rnai ales capacitatea economicä proprie in fata opiniei publice sí mai ales a autoritätilor de stat suspicioase, a unei prese oficiale si conservatoare, ostile evolutiei economice a burgheziei románesti. О estimare globalä, chiar cu riscul de a pärea subiectivä, a numärului actionarilor о putem face apreciind ca medie 75 de actionari la fiecare din cele circa 150 de societati bancare pe actiuni existente in anul 1914 si care, ne-ar da, un numär total de circa 11250 de membrii de diferite categorii sociale; numär care 62 62 Banca „Albina“ la infiin;are avea 1098 de actionari, iar banca „Mure$ana" in anul 1910 avea un numär de 153 de actionari. La fel, celelalte mari bänci intruneau un numär apreciabil de actionari proveniti din intreaga zonä a Transilvaniei.
