Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
11 ROLUL BANCILOR ROMANE$TI DIN TRANSILVANIA 327 rea bäncii presatä de argumentele consistente se ínvoie$te ca la alegerile pentru direcpe, comitetul de supraveghere sau numirea de funcponari „in prima linie sä fie ale$i membrii familiilor noastre, (adicä familiile Manu, Mihäila? 51 Pop n.n.) iar daca noi nu am avea reflectanp, numai atunci, sä fie alese alte persoane, dar numai in in^elegere cu noi 51 cu invoirea noasträ, respectiv a reprezentan^ilor de pe vremuri ai familiilor noastre“53. Ca angajament al respectärii acestor condici era obligatia respectivului grup familial ca „in conducerea $i rezolvarea lucrärilor institutului“, sä dea dovadä de „cea mai mare corectitate, realitate $i onestitate“, pozipi, de altfel contrazise de exageratele pretenpi $i de tonul imperativ al in^elegerii.54 Intrepätrunderea intereselor diferiplor acponarí intr-o parte sau alta a Transilvaniei, prilejuitä de participarea lor la subscrierea acpunilor cu prilejul intemeierii ?i sporirii capitalului social al bäncilor sau al finan^ärii acestora prin masive depuneri reprezintä о altä caracteristicä a func{ionärii institu^iilor financiare romäne$ti. Este ilustrativ faptul cä printre cei care subscriu acfiunile „Albinei“ sint in numär foarte mare acfionari din afara zonei $i a ora$ului Sibiu reprezentind principalele centre economice ale Transilvaniei.55 Situapa se repeta ín liniile sale esenpale $i in cazul celorlalte bänci. La íntemeierea „Timi$anei“ participa prin subscrieri elementele burgheziei $i intelectualitäpi din íntreaga zonä a Banatului.5® Printre cei care subscriu acpunile bäncii sälägene din Jibou se aflä George Pop de Bäse$ti la acea datä pre$edinte al bäncii „Silvania“ §i ulterior pre$edinte $i al acestei institutii, apói Andrei Cosma, director al bäncii „Silvania“, Florian Cocian $i loan Nichita, membrii ai direcpunii aceleia$i bänci, Emeric Pop de Bäse$ti, fratele lui George Pop (viitor director al bäncii), ac^ionari din intreaga zonä a Sälajului §i Bihorului.57 Legätura strinsä dintre bäncile „Silvania“, „Sälägeanä“, „Codreanä“, prin personalitatea lui George Pop de Bäse$ti este desigur о excep^ie sub raportul participärii sale in organele lor de conducere, dar rela^iile dintre aceste institupi sínt caracterizate de intrepätrunderea intereselor principalilor acjionari cu о prezen^ä sensibil egalä la fiecare din institu^iile financiare amintite. Constituirea bäncii „Bihoreana“ a suscitat atenpa $i prezen^a unui mare numär de ac^ionari, ca §i in cazul „Timi$anei", „Ardeleni“ sau „Victoriei“ subscriindu-se actiuni nu numai din zona Cri$anei ci $i a celorlalte pär;i ale Transilvaniei centrale sau sudice.58 De asemenea, printre exemplele care intäresc aceastä caracteristicä se impune $i modalitatea de achiziponare a acpunilor bäncii „Mure$eana“ din Reghin, ai cärei ac^ionari sínt nu numai dintre personalitätile locale, ci $i cunoscup intreprinzätori in domeniul finantelor ca: loan Mihu, directorul bäncii „Ardeleana“ din Orä$tie, avocatul Nicolae Garoiu din Zärne$ti, consilierul Pavel Dunca din Sibiu, contabilul filialei „Albina“ din 53 Idem, f. 1. 54 Idem, f. 1. 55 Nicolae Petra-Petrescu, Monográfia institutului de credit fi de economii „Albina“, 1872—1897, Sibiu, p. 3. 56 ArhStat Timisoara, fond banca „Timi$ana“, dosar 1/1887, f. 4—5. 57 ArhStat Sälaj, fond Tribunal, banca „Säläjeanä“, dosar 686, din 1897, f. 2—-3. 58 ArhStat Oradea, fond banca „Bihoreana“, dosar 5/1897 $i dosar 8/1898.
