Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
9 ROLUL BÄNCILOR ROM‘ÄNE$TI DIN TRANSILVANIA 325 procurare teoretic о putea tace orice persoanä. In realitate, aceste acpuni au fost achiziponate in principal de elementele instanté ale burgheziei románejti posesoare de capitaluri lichide, elemente grupate dupä afinitäp, orientäri ji interese teritorial-economice, comerciale, politice, confesionale ji uneori chiar familiale. Astfel, in cadrul „Albinei“ un grup destul de restrins de acponari depneau incä de la ínfiintare un numar ínsemnat din acpunile subscrise, influentind prin votui lor, ca $i prin prezenta in fruntea Direcpunii bäncii orientarea principalelor activitati ale acestui institut bancar41, deji in cazul acesta subscrierile au fost facute de un numar foarte mare de acponari pentru a se constitui fondul ridicat al capitalului social, situape pe care celelalte band nu о vor mai intimpina in aja de mare mäsurä. In aceastä privintä se vor manifesta ji mai pregnant tendinjele de restringere a participanplor la íntemeierea celorlalte band románejti, fie ele mari sau mid, (cu exceppa insoprilor cooperatiste cu sistem deschis de participare) ji mai ales de grupare a unui numar restrins de elemente instärite dominatoare prin numarul acpunilor cumparate. Spre exemplu, la banca „Timijanä“, 8 acponari depneau 254 de acpuni, din totálul de 512 ale tuturor acponarilor prezenp la adunarea generalä de constituire a acestei institupi, ín fruntea lor numarindu-se Alexandru, Antoniu ji Eugen Mocioni, cunoscup oameni din viata publica, Traian Doda (20 acpuni), Coriolan Brediceanu (20 acpuni), Vicenpu Babej sau Emanoil Ungureanu (52 de acpuii) — directorul executiv al bäncii.42 La „Bihoreana“, 141 de acponari depneau peste 1800 de acpuni din cele 3000 subscrise la íntemeiere, fapt ce le permitea sä dirijeze interesele acesteia in funcpe de necesitäple grupului respectiv. Dintre acponari dominau practic activitatea bancii prin numarul acpunilor proprii sau al celor ce le erau incredintate de alti acponari datoritä pozipei lor sociale. Astfel, ín anul 1897 Coriolan Pop — directorul executiv cumula 241 de acpuni, din care proprii 85, Iosif Roman — membru in direcpune 75 de acpuni, proprii 10, adv. Nicolae Jude — viceprejedintele bäncii 108 acpuni, proprii 28, Iosif Vulcan — prejedintele bäncii 103 acpuni, proprii 30.43 La Banca „Silvania“ se impuneau incä de la intemeierea acesteia membrii comitetului fondator, proprietari instärip sau personalitäp cunoscute in viata politicä, printre care se remarcau George Pop de Bäsejti (25 acpuni); Florian Cocian (20 acpuni); Vasile Lucaciu (10 acpuni), vicarul Olimpiu Barbulovici, memorandistul loan Nichita (20 acpuni), Simion Oros (50 de acpuni), Andrei Cosma, viitorul director al bäncii ji fratele lui Parteniu Cosma director al „Albinéi“ etc.44 О situape asemänätoare ni se oferä ji la banca „Economul“, membrii comitetului fundator, in numär de 17, dintre care Iuliu Coroianu, Älexandru ji Mihai Bohätelu, Ladislau Vaida, Aurel Isac, Baziliu Podoabä, loan Petreanu, Grigore Szilagyi etc. reujesc sä intre in direcpune ji sä subscrie un numär suficient de acpuni pentru a conduce 41 Bujor Surdu, Aspecte privind rolul bäncilor in consolidated burgheziei románéul din Transilvania pina la primal razboi mondial, in AHA, Cluj-Napoca, V, 1962, pp. 184—185. 42 ArhStat Timi?oara, fond banca „Timisana“, dosar 1/1887, f. 4—5. 43 ArhStat Oradea, fond banca „Bihoreana*, dosar 7/1898—1900, f. 1—7. 44 ArhStat Sälaj, fond Tribunal, banca „Silvania“, dosar 8/1887—1905, act 6/1887, pp. 1—2.
