Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
326 VASILE DOBRESCU 10 $i orienta activitatea acestei institupi.45 In cazul bäncii „Mure$ana“ un numär de 25 de acponari preluaserä 144 de acrium din cele 400 emise la íntemeierea acesteia, printre ei numärindu-se memorandistul Patriciu Barbu cu familia sa, 44 de acpuni; protopopul Galaftepn Sagau 20 de acpuni, avocatul si proprietarul Absolon Todea 20 de acrium, proprietarii instärip Leon Lupu, Iosif Tincu etc.46 Predominant unui grup restrins de acponari este $i mai pregnantä in cadrul bancilor locale cu un cerc de activitate mai restrins, unde relapile familiale $i grupurile de interese au fost mai puternic resimpte. Spre exemplu, la Banca „Goronul“ din Aiud predominä acponari proveniri din rindul preopmii, 5 dintre ace$tia numarindu-se printre cei mai de seamä posesori de acrium, intrunind in total 141 din cele 421, reprezentate cu ocazia adunärii generale din 1915.47 La fel la banca „Izvorul“ din Ighiu, in 1910, din cei 76 de acponari prezenp la adunarea de constituire, 25 au peste J.0 acpuni $i sínt posesori ai peste 420 din cele 673 de acpuni emise cu acea ocazie. Dintre ei majoritatea sínt prezenri ín direcpunea bäncii.48 Este notabilä chiar prezen^a pentru situapa acestei band a unor grupäri financiare pe bazä de rudenie precum familiile Todericiu ($ase acponari), Muncu$iu (in care se alege pre$edintele direcpunii), Borza, Pop etc., posesoare a unui numär apreciabil de acpuni 51 furnizoare a principalilor conducätori ai bäncii „Izvorul“.49 Tipicä pentru acest fel de situapi este $i modalitatea de íntemeiere sí alegere a conducerii bäncii „Codreanä“ din Bäse?ti, care a luat fiirpä ín 1905 ca urmare a sprijinului marelui proprietär $i acponar de bänci George Pop de Bäse$ti, el ínsu$i cél mai mare posesor de acpuni (80 de acpuni), depunator ?i pre$edinte al comitetului de direcpe al bäncii respective.50 Recunoaperea unei asemenea atmosfere $i stäri de lucru instituponalizatä $i aprobatä tacit in activitatea bäncilor romanepi, este ilustratä $i de un act „de invoialä“ incheiat in 1914, intre un grup de familii influente $i posesoare a unui mare numär de acpuni la banca „Bistripanä“ cu direcpunea acesteia. Remarcäm faptul cä „Bistripana“ se numärä printre bäncile cu un cerc de activitate insemnat $i cu 0 putere financiarä mijlocie, anul 1912, incheindu-1 cu un bilanl de peste 2,5 milioane k. $i cu un profit de 12%>, neprezentind astfei caracteristicile unei bänci locale.51 Totup, familiile Mihäilap Pop p Manu insistau asupra recunoaperii pretenpilor lor, de permanentizare, in conducerea bäncii, deoarece, impreunä cu „ramificapile lor reprezintä p acum majoritatea capitalului acponar cu о sumä insemnatä a depunerilor“, prin urmare p mari interese in dezvoltarea institutului, fapt pentru care, „e de lipsä ca reprezentanpi lor sä fie la conducerea p indreptarea institutului“.52 Conduce-45 ArhStat Cluj, fond banca „Economul“, registrul 4, 1885—1906, Convocarea, p. 1. 46 ArhStat Mure?, fond banca „Mure$ana“, dosar 5, filele 20—26, 47. 47 ArhStat Alba, fond Institutul de credit ?i economii „Goronul“, Aiud, reg. 1/1915, proces verbal din 25 martié 1915, f. 1. 48 ArhStat Alba, fond „Izvorul“, casä de pästrare Ighiu, reg. 1, doc. 2. 49 Idem. 50 ArhStat Sälaj, fond Tribunal, Institutul de credit ?i economii „Codreana“, Bäse?ti, dosar 611/1905, act 7497. 51 ArhStat Bistrip, fond banca „Bistripanä“, pach. 2—3/1912. p. 4. 62 Idem, pach. 1/1887—1914, „Invoiala“/1914, f. 1.
