Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
324 VASILE DOBRESCU 8 pornit fiecare de la un capital de respectiv: 100.000 fi. (1887); 50.000 fi. (1886); 600.000 k. (1898) $i 75.000 fi. (1885). Situapa este asemänätoare $i pentru band cu о capacitate financiarä mijlocie, precum banca „Mure^ana“, care ín perioada de la ínfiiniare (1886) pina ín 1910 i$i spore§te de 5 őri capitalul social, de la 20.000 fi. la 240.000 k.32 (Din 1899 are loc preschimbarea florinilor ín coroane, de regula, ín calcule un fi. = 2 coroane)33. Astfel, evolupa capitalului social total al bäncilor románé este determinata, pe de о parte de sporirea lor numericä, iar pe de alta de íntarirea lor economicä prin cre$terea valorii operapunilor financiare. Daca ín anul 1888 de la cele 17 band din 28 íntemeiate, suma capitalului social se ridica la 956.953 fi.34, ín 1892 la cele 36 band, spore$te la 1510068 fi.35, ín 1900 la un nurnar de 81 de instituti financiare ajunge la 9,6 milioane k.36, iar ín 1914 pentru cele 216 institupi bancare cooperatiste la 36,6 milioane coroane.37 Acest salt evidentiazä cre$terea fortéi economice a institupilor de credit care spore$te de circa 18 ori fa;ä de ritmul de cre$tere a numärului lor in aceea$i perioada care este de circa 7,7 ori. Sporirea capitalului social a fost determinata nu numai de amploarea afacerilor bancare, ci $i de „rívna de cí$tig“ a conducerilor bäncilor care au ín vedere corelarea direct proporponalä dintre märimea capitalului social $i numärul mai mare al ac^iunilor cu suma beneficiului net, a dividentelor, supradividentelor, tantiemelor, mardlor de prezen^a. Totodatä, urcarea capitalurilor sociale ale institupilor de credit románe$ti „oglinde$te sobrietatea $i íntarirea economicä a päturilor sociale burgheze ale poporului román“.38 Cre$terea capitalului social, reflex direct al sporirii címpului de activitate al afacerilor financiare ale bäncilor románe$ti, a presupus emiterea de női acpuni, la cumpärarea cärora vechii acponari aveau íntíietate, ín funcpc de proporpa acpunilor anterioare $i a celor női emise, de obicei la paritate39, mai rare fiind cazurile cínd vechii acponari aveau dreptul de a solicita cumpärarea unor aciiuni ín plus.40 Din lipsa capitalului suficient in faza de pionierat a institupilor financiare románe$ti transilvänene, situapa men^ioníndu-se ín bunä mäsurä §i dupä aceea, pinä la 1918, acestea au fost íntemeiate ca societäd de acpuni nominative, ín valoare de 50—100 fl. sau 100—200 к. a cäror 32 ArhStat Mure?, fond Banca ,,Mure$anä“, dosar 35, f. 4. 33 Am men;inut denumirile ambelor emisiuni monetäre, ca $i valoarea acestora, pentru fiecare epocä, din considerentul inlesnirii studierii surselor folosite, al pästririi adeväratului raport valorile intre florini ?i coroane, in condipile devalorizärii treptate a coroanei, spre sfir$itul perioadei analizate, datoritä crizelor economico-financiare de la inceputul secolului XX. In aceastä situape о transformare a florinilor in coroane sau invers, nu-?i mai gäsea corespondenta valoricä realä, de la inceputul preschimbärilor respective. De asemenea, aceastä procedura este pästratä atit in calculele afacerilor financiare ale bäncilor, ale funcponarilor ?i economi§tilor vremii, precum ?i a istoricilor vie;ii economice transilvänene. 34 Compas románesc. Anuar financiar, I, Sibiu, 1893, p. 8—17. 35 Nicolae N. Petra, op. cit., p. 34—-35. 36 RevUta economicä, IV, 1902, nr. 6, p. 45. 37 Nicolae N. Petra, op. cit., p. 108. 38 Eugen Brote, op. cit., p. 21. 39 Nicolae Petra — Petrescu, Monográfia institutului de credit }i de economii „Albina“, 1872—1897, Sibiu, 1897, pp. 63—64. 40 Arh.Stat. Sälaj, fond Tribunal, banca „Silvania“, dosar 8/1906, pp. 3—4.
