Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
7 ROLUL BÄNCILOR ROMÄNE$TI DIN TRANSILVANIA 323 románesti. „Soiidaritatea“ a cäutat sä intervinä in disputele provocate de concuren^a intre "bäncile románesti, dar mai ales sä stabileascä о politica financiarä unitarä in raport cu oficialitatea dualistä, cu realitäple economice transilvänene, sä exercite un control financiar riguros asupra activitädi pe ansamblu a acestora, ín dorinta de a unifica si generaliza cele mai rentabile si adecvate procedee $i metode de conducere financiarä a institupilor bancare, instituind in acest scop, prin consens, revizuirea periodica, cel pu^in la dói ani, a contabilitädi bäncilor prin revizori expergi cu о vechime in activitatea financiarä.24 In sfir§it, „Soiidaritatea“, se angaja sä mijloceascä afacerile de bancä cu aid parteneri la nivelul intregii monarhii, sä procure in condipi avantajoase credite, sä se ocupe cu dezvoltarea afacerilor pe efecte publice. In esen^a lor, fenomenele financiare, precum $i evolupa bäncilor románesti in general vor urma acela$i curs $i dupä intemeierea „Solidaritädi“. pina la sfirsitul primului räzboi mondial. Concomitent cu ritmul de crestere al nutnärului institupilor de credit románesti asistäm la sporirea capitalului social al acestora, operapune insemnatä in definirea puterii financiare a bäncilor, in extinderea operapunilor lor ce cuprind, treptat, aproape toate localitädle Transilvaniei, cbiar dacä intre cele douä fenomene nu poate fi pus semnul egalitäpi sau al unei directe corelatii, mai curind, al unor determinari desfä§urate in paralel. Cre$terea capitalului social se efectueazä ín mai multe etape pentru fiecare bancä ín parte, in funcpe de extinderea operadunilor financiare d sporirea cuantumului sumelor realizate in bilan^urile acestora, precum $i determinat de interesele acdonarilor si conducätorilor institudilor de credit. Regula generalä in aceastä privin;ä este data insä de amploarea afacerilor bancare, färä a exista ?i excepdi, precum banca „Auraria“ din Abrud, care are acelasi capital social intre 1892— 1907, de 30 de mii florini sau 60 de mii coroane.25 La fei, „Corviniana“ i$i mendnea capitalul social de la infün^are26 pina la 1914, färä nici un fei de ameliorare, in valoare de 35 de mii de florini sau 70 de mii de coroane.27 Banca „Albina“ i$i va märi capitalul social de la 300 de mii florini succesiv, in 1895 la 600 de mii florini,28 in 1907 la 2.400.000 coroane,29 iar in 1912 la 6 milioane de coroane,30 mendnindu-$i pozipile de cea mai insemnatä si puternicä bancä romäneascä din Transilvania si una dintre marile bänci provinciáié din monarhia austro-ungarä. Prin emisiuni succesive de acduni si-au sporit capitalul pinä in 1914 la peste 1 miliőn de coroane alte 4 bänci: „Victoria“ la 2,5 milioane coroane, „Timisana“ la 2 milioane coroane, „Bihoreana“ la 1,7 milioane coroane, „Ardeleana“ la 1 miliőn coroane31, desi au 24 Mihai Drecin, Infiinparea Uniunii bancare „Soiidaritatea* fi sistemul bancar románéic dm 'Transilvania in anii 1892—1907, in AUA, Cluj-Napoca, 1977, XX, p. 221—238. 25 Compas románesc. Anuar financiar, I. Sibiu, 1893, p. 40. 26 Ibidem, p. 40. 27 ArhStat Deva, Fond Banca „Corvineana”, dosar I, 1895—1923, p. 3; dosar 38/1907—- 1913, p. 41. 28 Nicolae Petra-Petrescu, Monográfia institutului de credit fi de economü ,,Albina“ 1872—1897, Sibiu, 1S97, p. 63. 93 Revista economics, IX, 1907, p. 101. 30 Revista economics, XII, 1912, p. 44. 31 Nicolae N. Petra, op. cit., p. 60.
