Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
312 EUGEN LAZÁK 4 la Petrograd, unde ip exercita prerogativele in funcjia de consul general timp de 12 ani (1866—1878). Un ait ofijer roman care s-а remaroat in räzboiul de secesiune este capitanul Nicolae Dunca12 din Ia§i. In decursui revolupilof din 1848 Dunca a luptat in Italia, dupä care a emigrat in America. La izbucnirea Räzboiului civil el s-а ínrolat ín Regimentül 8 de voluntari din statul New York, evidenpindu-se repede prin priceperea militarä p curajul säu. A fost avansat cäpitan, luínd parte cu acest grad la bätäliile de la Centerville (18 iulie 1861) $i Bull Run (21 iulie 1861). La 8 iunie 1862 cade ín bätälia de la Cross Keys, Virginia, in timp ce executa о misiune importantä incredin(;atä de comandantul säu general John C. Fremont. Domnitorul Alexandru loan Cuza íl trimite ín 1865 pe Emil Boteanu13, ca observator militar ín Rräzboiul de secesiune. Sosit la Washington, D. C., Boteanu s-а prezentat la secretarul de stat William Seward, care l-а repartizat Armatei din Potomac ín februarie 1865, aläturi de care a participat la bätälia de la Richmond din 2 aprilie 1865 p a asistat la predarea generalului Lee ín 9 aprilie acelap an. Rapoartele sale de pe front au apärut in publicapile armatei románé din cursul anului 1865. Un alt moldovean, Eugen Álcáz14, a urmat cursurile §colii militare de la Maetz din Franca, dupä care a trecut Óceánul Atlantic íntr-o corabie cu pínze p s-а ínrolat ca voluntar ín armata nordistä. In bätälia de la Bull Run a fost ränit, reíntorcíndu-se cu gradul de colonel ín armata domnitorului Alexandru loan Cuza. ín urma apelului lansat de pre$edimele Abraham Lincoln, un alt román, Eugen Ghica15, va trece óceánul pentru a se ínrola ca voluntar ín Regimentül 5 din New York. Este ränit ín prima bätälie p este ridicat la gradul de cäpitan. ín 1869 sínt semnalap trei románi: Irimie Proca, Nicolae Piaivas p Simíon Bírza16. Irimie Proca, cunoscut ín America sub numele de Louis Hugo, era, se pare, originär din Dobrogea, ducind о viajä zbuciumatä in urma cäreia a decedat ín Florida la 1911. The New Pioneer, vol. I, nr. 2, 1943, p. 5—7; *■**, Vefti de la jralii noftri din America. Cinstirea a dói erői americani de origine romána, ín Foaia poporului, din 22 octombrie 1944, p. 2; L. Patachi, La participation d’un roumain dans la guerre civile d’Amérique, 1861—1861: Gheorgbe Pomuf, in Revue roumaine d’histoire, IV, Bucurepi, 1965, nr. 1, p. 25—40; G. Fillman, Un marinar román pe cuirasatul „Haine", in Magazin istoric, anul XI (1977), nr. 7/124/iulie, p. 46.^ 12 E. Vasváry, Lincolns Hungarian Heroes, Washington D. C., 1939; S. Drutzu $i Л. Popovici, op. cit., p. 97; A. Popovici, op. cit., p. 32. 13 Theodore Andrica, Romanians Americans and Their Communities о/ Cleveland (1748—1974). A Chronology Sc Fact Book, 1975, Oceana Publications, Inc. Dobbs Ferry, New York, in Ethnic Chronology Series, nr. 19, p. 34. Reintors ín tara, Emanoil Boteanu a luat parte la Räzboiul de independentä in calitate de comandant al Regimentului 6 „Dorobanp“. 14 Ibidem. In viata civilä a fost unul dintre cei care au amenajat fabricile de textile de la Tirgu Neamt $i Buhup. A decedat in anul 1892. 15 Ibidem. La sfirptul räzboiului s-а reintors in Moldova, devenind membru al Senatnlui. Prin cäsätoria cu Jeanne Katherine Kesco, Eugen Ghica devine cumnat cu regele Serbiei, Milan Obrenovici. A decedat in anul 1914. 16 Iosif I. Schiopu, op. cit., p. 294. Intr-o altä lucrare, I. I. ijchiopu afirmä cä Irimie Proca era din Ripiov (?!) $i cä a venit insotit de trei tovaräp (?!), murind in anul 1912 (Emigrarea in America, 1914, p. 13).
