Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
5 INCEPUTURILE EMIGRATIEI IN S.U.A. $1 CANADA 313 Pentru perioada 1871—1880 sínt inregistrate doar 11 persoane17. Intre acestea se numära $i un milionar american pe numele Deianu18, originär din Säcele (Brajov). Fiind, se pare, ín virstä, (íntrucít tinar fiind n-ar fi izbutit sä string! in scurtä vreme о astfei de sumä — 18 milioane de dolari — iar batrín nu ar fi avut rost sä piece in America), venirea lui la New York poate fi datatä inainte de 1880. Deianu este unul din cazurile fericite, care a reujit a-§i crea о situape materialä infloritoare. Pe lingä el insä, zecile de mii de dezamägip ne apar de un contrast cutremurätor. Referindu-se la acest aspect Iosif $chiopu avea sä remarce ulterior: „Sä ne däm numai bine seama cä pentru unul care se fericejte in America, sint alp о suta care se nefericesc $i se präpädesc ji ei $i ai lor rämaji färä sprijin. Este grea via^a acasä, dar este grea ?i via;a ín America, pentru ca acolo, dacä p se dl о piata mai bunä ca aicea, p se cere ín schimb о muncl índoitl, mai grea $i mai lungl decit acasä .. .“19 Pentru alpi, care nu ji-au putut face un rost, America n-a constituit decit о tara de tranzit. Trecínd Óceánul Pacific, ei $i-au incercat mai apói norocul ín Australia, unde s-au $i stabilit vremelnic sau definitiv20. Tot ín aceastä perioadl íncep sä se ínfiripe $i primele comunitäp, chiar dacä nu-$i fac aparipa incä societäple de ajutor ji culturä. Este §i cazul comunitäpi románejti din Canton, Ohio, ai cärei membrii erau la origine románi din comuna Corbi21. О caracteristicä a acestei etape este numärul mic al imigranplor románi, fapt ce-i punea in imposibilitatea de a lua contact unii cu alpi inainte de aparipa ziarelor $i care a determinat, aja cum menponam anterior, asimilarea lor in marea masä a populapei americane. Desigur, printre acejtia nu erau numai refugiap politici sau simpli aventurieri, ci ji oameni nevoiaji, silip sä-ji päräseascä famillile $i cäminele din cauza situapei materiale precare. Din Románia, primii emigranti au fost dintre cei nemultumip cu päminturile ce li se däduserä in Dobrogea, dupä Räzboiul de independent! din 1877—1878. Rämine, deci, inexplicabil cum s-а inrädäcinat printre oräjenii din Románia credinta cä top aceia care pinä inainte de 1914 se hotärau sä treacä Óceánul Atlantic, trebuie sä fi fost infierap de lege, sau cäutau sä scape de vreo pedeapsä. Din cauza prezentei lor numerice reduse, románii nu apar in registrele Ofieiului de emigrare de la Ellis Island (New York) decit in anul 1880, datä la care sint menponap ín „The Annál Report of the Immigration and Naturalization Servise“ („Raportul anual al serviciului de imigrare $i naturalizare“)22. Din acest motiv, in periodizarea pe care о face J. Deily in anul 1896 in cadrul lucrärii sale intitulatä „1storia Societa(ii Secrete din Philadelphia pentru Apararea färii de Influenza Straina.“, nici nu-i menponeazä pe 17 \f] Wertsman, op. cit., p. 3. 18 ***, Ereditate de milioane, ín Drapelul (Lugoj) din 29 martié 1902, p. 3. 19 Iosif I. $chiopu, Emigrarea in America, p. 54—55. 20 Románi in Australia, in Drapelul din 16 februarie 1907, p. 3. 21 ***, De peste mari, in Drapelul din 8 iulie 1902, p. 3. Sint consemnate 11 persoane ce fac о danie comunei lor natale. 22 V. Wertsman, op. cit., p. 3.
