Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
3 INCEPUTURILE EMIGRATIEI IN S.U.A. $1 CANADA 311 loan Podea considera cä numarul redus al celor ce se aflau ín America pe la 1850 ajunseserä acolo „mai muh ln urma íntímplarii, decit prin vointa lor. Nu putem vorbi de inceputul unei emigräri serioase incä pe atunci, ci nuimai cu treizeci de ani mai tirziu, cind i?i päräsesc vetrele cei dintii (ärani din Banat, Sätmar $i "fara Oltului“9. Pe la 1860 a crescut múlt présül la cereale, fapt ce a contribuit la ridicarea valorii pämintului. Sporul demografic a determinat pe capii de familie a cumpära cit mai multe loturi pentru a asigura existenja urma$ilor10, in acest scop fiind nevoiji a se imprumuta la bancä $i a pläti dobinzi grele. Gonvietuitoarea in multe zone cu popularia säseascä $i prin aceasta mijlocirea contactului cu propaganda pro-imigraponistä a societätilor navale transoceanice din presa germana, ii determina a lua calea pribegiei, citeva sute de jarani transilväneni ajungind pe vapoare germane pornite din Hamburg $i Bremen pina in Statele Unite. Dintre acentia, mulp se inroleazä ca voluntari in armata nordistä in timpul räzboiului civil (1861—1865). Un fapt semnificativ este absenta lor din rindurile armatei sudiste; adepji ai libertapi, pe саге о doreau cu ardoare de secole, ei au luptat $i pe pämintul american pentru inlaturarea altéi nedreptaji: sclavajul negrilor. Documentele vremii ne-au pästrat numele citorva románi ce s-au distins ín mod deosebit ín víltoarea acelor lupte. Ei sint originari atít din Transiivania, cit $i din Principatele Románé. Din ríndul lor se remarcä Gheorghe Pomuj (1828—1882)11, román din satui Gyula, jude^ul Bichi$, care participa ca ofiter, distingindu-se ca un militar exceptional, ridicat la gradul de general de brigadä. Pentru meritek $i priceperea sa este numit mai apói reprezentant al Statelor Unite ale Americii 9 I. Podea, op. cit., p. 4. 10 Vezi $i ***, De la Románii din America, In Foaia poporului (Sibiu) din 25 octombrie 1903, p. 495; ***, Emigrapiunile pi ingrijorarea frapilor noptri de acasd, in America (Cleveland), din 7 decembrie 1906, p. 3. 11 W. W. Belknapp, History of the Fifteenth Regiment Yowa Veteran Vol nteer Infantry, from October 1861 to August 1861, when disbanded at the end of the War, Keokuk, Yowa, R. B. Ogden & Son, 1887; F. B. Heitman, Historical Register and Dictionary of the United States, Washington, D. C., 2 vol., 1903; *•”'*, The Yowa Journal of History and Politics, vol. XI, 1913; Piványi Eugene, Hungarians in the American Civil War, Cleveland, 1913; p. 14, 32 ;i 53; Idem, Zágoni, a Springfieldi hős, Philadelphia, 1920, p. 3—4; M. Wilson, Some Hungarian Patriots in Yowa, articolul George Pomup, in Yowa Journal of History and Politics, 1913, octombrie, p. 479—576; A. Popovici, op. cit., p. 32; S. Drutzu si A. Popovici, op. cit., p. 99—109; ***, Generálul Pomup pi cápitanul Dunca. Doi Romani, eroi ai armatei amcricane, comemorapi in Statele Unite, in Cuvintul (Bucuresti) din 30 iunie 1932, p. 2; Comemorarea eroilor noptri Dunca pi Pomupiu la Detroit, in America din 3 iunie 1932, p. 1—2; ***, A Commemoration of Two Civil War Heroes: General George Pomup and Captain Nicholas Dunca, Americans of Roumanian Origin, in America din 4 iunie 1932, p. 1—2; Roumanians in the Civil War in Roumanian Bulletin (New York) din 3 septembrie 1933, p. 2; Lipka Gyula, Pomup Gyuri az amerikai polgárháború magyar generálisa, ín Magyar Hírlap (Budapesta) din 2 decembrie 1934, p. 3; Kohn Dávid, Az élet alkonyán. Visszaemlékezések (articolul A gyulai Pomutz amerikai legendája), Gyula, 1937, p. 103 s> urm.; ***, Generálul Pomup pi cápitanul Dunca, in Foaia poporului din 6 iunie 1937, p. 1—2; Yowa, a Guide to the Hawkeye States, Federal Writers Project, New York, 1938; Románii din America. Contribupii romdnepti la crearea Americii moderne, in Universal (Bucuresti), nr. 131 din 1939, p. 2; E. Vasvary, When the Hungarian migrants were the rage, Washington, D. C., January 1939; J. Borza, Two Roumanians in the Civil War, in
