Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
ASPECTE DIN ISTORIA $COLII MURE$ENE (1848—1919) AUREL HOLIRCÄ Dupä revolupa din 1848 capitalismul in ascensiune adincepe contradicpile de clasä. Idealurile lui 1848 care se concretizau in libertate socialä p politica, progres piinpfic $i cultural, constituie un factor principal de mobilizare a fopelor progresiste in lupta impotriva conversatorismului ostii ideilor $i culturii, care cu toatä impotrivirea clasei dominante i$i face tot mai larg loc in viapi poporului. Marile personalitati ale epocii. G. Bari;, Simion Bärnupu, Avram láncú, Eftimie Murgu, Bolyai János, Mentovics Ferencz militeazä pentru eliberarea poporului de sub tirania exploatatorilor, impotriva absolutismului, pentru egalitate intre oameni. Este, nu mai pupn adevärat, cä dupä 1848 incepe о epocä de asuprire, de régim absolutist care urmärea tot mai insistent consolidarea regimului habsburgic. Ponoasele acestui situapi aveau sä le poarte tot täranii a$a cum demonstreazä cu prisosintä recensämintul din 1857, care indicä un numär de 120.000 zileri, peste 84.000 argap agricoli p 28.000 servitori, pe cind numärul proprietarilor mari p mici nu ajungea la 300.000. Aceastä precarä stare materialä a täränimii avea sä aibä о influentä nefavorabilä asupra polii in desvoltare.1 Marea masä de tärani säraci simte tot mai mult importanpt §colii, incepe sä-?i dea seama de binefacerile invä^äturii, dar roasä de mizerie p säräcie nu-p poate achita obligatiile fa^ä de aceastä institutie. Ei sprijinä lupta pentru deschiderea de §coli, prin conducätorii lor, $i cer cu hotärire dreptul la luminare. ln fa^a acestei masive p hotärite atitudini, guvernul este hotärit sä faca unele concesii. Cu toate asigurärile date insä de Curtea din Viena intelectualitäpi románepi, situapa rämine destul de precarä p in 1851, cind din totálul de 2146 scoli populare din Transilvania numai 742 erau románepi, restul de 949 erau maghiare, iar 455 säsepi. La 1867 se incheie pactul dualist intre Austria p Ungaria. Aceasta din urmä e restabilitä intre vechile frontiere ti ip pierde autonómia, iar Transilvania este incorporatä Ungariei, din punct de vedere politic, ln acest fei pieple de desfacere se lärgesc, iar circulapa monetarä e mai activä. Fortele p mijloacele de producpe se desvoltä in ritm rapid ceea ce face ca industria p сотери! 1 C. Daicoviciu, $t. Pascu 51 col., Din istoria Transilvaniei, vol. II, Editura Academiei R.P.R., Bucurcsti, 1963, p. 148.
