Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
258 IOAN POP 14 3) Ce fei de schimbäri s-au íntímplat sub grani^ä in privinta pämintului, pädurilor ri a altor drepturi $i daca s-au íntímplat, care sínt pretentiile ?i cererile lor? La aceste intrebäri, locuitorii comunelor din Valea Rodnei au räspuns, prin delegari lor, intelectualii locali, ín frunte cu Vasile Na$cu, intr-un memoriu bine documentat. Astfel, ín cadrul acestui memoriu se aratä cä locuitorii din Valea Rodnei $i inainte de 1475 au fost oameni liberi, iar dupä incorporarea cu Bistrita iarä$i s-au bucurat de acelea$i drepturi $i privilegii ca $i sárii din Cetatea Bistritei. Aceste drepturi $i libertati, date lor de regele Matia, nu numai cä s-au confirmat de succesorii säi, ci eie s-au inmultit prin donarea dreptului de circiumärit, al comertului $i al vämii tirgului. Locuitorii din Valea Rodnei, ca oameni liberi, au fost totodatä $i adevara;i proprietari ai pämintului $i au avut drept de a cumpära, vinde, dona $i mo$teni pämintul. Tot tinutul din Valea Rodnei a fost ímparpt din timpuri imemorabile ín teritorii comunale, despärtite prin semne, movile, iar pämíntul din botárul fiecärei comune a fost ímparpt ín parcele cu care fiecare, ca adevärat proprietär, putea face ce voia, plätind contribupune doar principelui. Teritoriile neímparpte din päduri le-au folosit ca pä$uni comunale. Toate pädurile mari $i rnici pe teritoriile lor au fost proprietate indivizibilä a comunelor, din cari s-au tras lemne de foc, de clädiri etc. In memoriu se mentioneazä de asemenea faptul „cä pentru ingrä$atul porcilor cu ghindä de stejar §i fag locuitorii nu plateau taxe nimänui, iar pescuitul ri vinatul era liber. Au avut dreptul de mäcelärit, puteau cladi mori de fäinä ri joagäre de scínduri färä a piati taxe. Folosirea dreptului de comert, a vämii tirgului ri a altor provente (venituri) li s-au asigurat prin decretul regelui Ludovic din 1520, iar dreptul de pä$unat in teritoriile comunale ri in munfi 1-au avut intotdeauna färä a pläti cuiva vreo taxä. Dupä infiiniarea regimentului, administratia militarä i-a impiedecat muh in exercitui dreptului de proprietate avut in perioada anterioarä militarizärii, declarind päminturile ca feude, iar pe locuitori uzufructuali“32 33. Pe baza acestor dovezi, fo§tii gräniceri au cerut sä fie repu?i in drepturile lor, sä fie considerati ca adevärati proprietari asupra terenurilor, pädti rilor, muntilor ri asupra altor averi ri bunuri ce se aflä in teritoriul lor. Dar nici de data aceasta revendicärile lor juste nu vor fi satisfäcute. Comisia iri desfä$ura activitatea intr-un ritm lent, membrii ei fiind influentati de organele administrative locale, ai cäror functionarii sträini priveau cu ostilitate asemenea actiuni, pe care le considerau periculoase pentru lini$tea publicä. Astfel, pretorul din Näsäud, Alois Kanczucki, impreunä cu conducätorul oficiului de impozite, Winogrowski, actionau prin toate mijloacele impotriva fo^tilor gräniceri, iar pe intelectualii care se aflau in fruntea actiunilor lor ii considerau drept „agitatori“. Winogrowski s-а exprimat chiar cä vicarul Macedón Pop, Moise Panga, directorul $colii superioare (normale) din Näsäud, invätätorul Vasile Na$cu ri locotenentul Grigore Mihaiia* ar merita sä fie spinzurati34. 32 Nestor Simon, op. eit., p. 68. 53 Ibidem, p. 69. 34 Ibidem, p. 120.
