Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
35 MI$CAREA PETITION ARA (1851 — 1S61) 259 ln astfei de imprejuräri, la inipativa lux Vasile Na$cu, ln in(elegere cu corpul invä(ätorilor locali ^i cu alp intelectuali, a avut loc la Näsäud о consfätuire secreta, la care au participat $i preopi din cercul Näsäudului. ln cadrul acestei consfätuiri s-а hotärlt sä se inainteze о petipe principelui Carl von Schwarzenberg, gubernátorul civil p militar de la Sibiu, in care sä se cearä transferarea preotului Kanczucki, arätind toate ilegalitäple comise de acesta, ca p de Winogrowski p de jandarmi. Petipa poartä data de 6 aprilie 1856, fiind semnata de numerop preop, invä(ätori p alp intelectuali, precum p de unii ofi(eri pensionari35. Este de remarcat faptul, cä Schwarzenberg s-а deplasat la Näsäud sub pretextul investigapilor la fapi locului, asupra situapei din acél pnut. In realitate insä, el a incercat sä descopere pe autorii petipei impotriva pretorului Kanczucki. Chestionindu-i pe invä(ätori, acentia räspund cä top au redactat-o impreunä, avind consim(ämintul unanim al locuitorilor din acél pnut. Pinä la urmä insä, väzind cä nu au nici о prnsä de scäpare, declarä cä autorul petipei ar fi fost preotul Vasile Dolha din Bichigiu, care fusese incunopintat din timp despre aceasta printr-un sol secret. Desigur, autorii petipei au fost intelectualii din Näsäud, ín frunte cu Vasile Na?cu, sufletul intregii mi$cäri din acél pnut. Intre timp, pretorul Kanczucki ínaintase p el un memoriu la organele superioare in care respinge acuzapile ce i se aduceau, invinuind, la rindul säu, pe intelectualii p preopi näsäudeni de agitape daco-romanä. Autoritäple administrative vor recurge la tot felül de mijloace pentru a procura „dovezi“ pe baza cärora sä-i poatä acuza pe intelectuali cä ar desfäpira о activitate subversivä, periculoasä pentru securitatea statului. ln acest scop, inspectorul de $coli din Ardeal, Carol Festi, care locuia la Sibiu, se va deplasa de douä ori la Näsäud in august $i septembrie 1856, sub pretextul inspectärii jcolilor, adeväratul scop fiind insä adunarea de informapi impotriva lui Vasile Na$cu, Moise Panga §i a altor intelectuali. Evident, informapile au fost luate de la funcponarii organelor administrative locale, indeosebi din partea pretorului Alois Kanczucki. ln urma acestor „inspecpi“ la $colile din Näsäud, intr-o perioadä cirfd elevii erau in vacan(ä, Carol Festi inaintä guvernului, la 17 octombrie 1856, un raport in care prezintä situapa din aceste §coli, ca $i activitatea invä(ätorilor, in mod cu totul denaturat. „Invä^ätorii färä supraveghere —, se aratä in raport — läsap in seama lor, abuzeazä de situapa pe care о au, erijíndu-se drept reprezentanp ai poporului román, scurtat — dupä cum pretind ei — in drepturile sale asupra proprietäpi nationale (fondul de monturä), instigind impotriva personalului preturei cezaro-rege$ti de acolo in modul cel mai revoltätor $i incumetindu-se a insulta pe fa(ä p färä rezervä organele publice ale guvernului. Mai ales invä(ätorul superior (directorul) Moise Panga $i invä(ätorul inferior Vasile Na§cu se zice cä s-au ocupat in aceastä direcpe de condamnabila meserie de agitare a poporului, deoarece ambii sub pretextul de a petipona pentru redobindirea fondului de monturä, convocarä pe reprezentanpi comunali din imprejurimea Näsäudului (p preopi se zice 3* Ibidem, p. 121.
