Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

7

MI§CAREA PETITION ARA (1851 —1S61)

251

pilda, сек ale conflor Kemény ?i Bethlen, care pretindeau о parte din muniii. atribúid gränicerilor näsäudeni. Anexarea celor 54 de mund constituie о dovada in plus a politicii expansioniste, pe care о promova Imperiul habsburgic. Acesta va cotropi, in anul 1775, $i patru jude(e din nordul Moldovei, teritoriu cäruia i s-а dat denumirea de Bucovina, pentru a masc.i raptui comis. Intr-un document al vremii se men(ioneazä faptul cä romanii din cele douä Principate nu recuno?teau noua frontiéra, doborind peste fot vulturii imperiali13.

ín ceea ce prive$te fondul de provente, acesta a fost instituit incä in primii ani dupä inliin(area regimentului II romänesc de graniija, in anui 1762, fiind administrat de о comisie economicä, prezidatä de comandantul regimentului. In acest fond intrau:

1. veniturüe din „drepturile regale“ (cri?märit, morärit);

2. venitul din transportul de lemne ?i sare pe Some?, de la Оспа Dejului pina la Szolnok ín Ungaria;

3. banii rezultap din vinzarea unor mori $i a altor obiecte mai mici;

4. sumele de báni rezultate din taxele $colare benevole, plätite de graniceri ín anii 1765—1835;

5. taxele impuse „jelerilor“ (negränicerilor — n.n.) pentru folosirea pädurilor ?i pa?unilor din districtu! regimentului, precum ?i alte venituri din arenzi.

Cu timpul insä, comanda regimentului a ajuns sä dispuna tot mai múlt de acest fond, íncit el a fost considerat drept „erar militar“ ?i nu ob$tesc.

ín anul 1830 va fi ínfiiníat a§a-numitul „fond de monturä“, din care se acopereau cheltuielile pentru р'Осчга>-еа uniformelor, pe care, pina atunci, granicerii erau obligati a §i le confec(iona pe cont propriu. Acest fond se alcatuia din:

1. о treime din veniturile caselor comunale;

2. veniturile realizate din arendarea muntelui „Dósul Stíni?oarei“ ?i a „terenului montan“ de la Rodna;

3. cota in numerar plätitä de fisc ín locul incäl(ämintelor pe care granicerii erau obligap sä $i le confecponeze;

4. sumele provenite din banii platói de ofi(eri pentru lemnek care le erau furnizate ?i transportate de gräniceri din padurik lor;

5. cota ín numerar, plätitä gränicerilor pentru uzarea uniforméi ín campanii ?i slujbe in afara districtului regimentului14.

ínfiiníarea acestui fond, de$i cu íntírziere, a scutit pe gräniceri de cheltuielile necesare pentru procurarea uniforméi.

A?a dupä cum s-а arätat, atít mun(ii revendica(i, cít ?i aceste fonduri bäne?ti, ca ?i alte averi ?i bunuri ale fo?tilor gräniceri, au fost confiscate de organele fiscului, la scurt timp dupä desfiin(area regimentului ?i instaurarea administra(iei civile, fiind declarate drept „proprietati erariare“ (de stat). * 11

13 Arh.St. Bucure$ti, Colectia microfilme din Austria, inv. nr. 1192, rola 59, c(cadrul) 284—308.

11 Virgil $otropa, Regimentül gräniceresc näsäudean, in AS, nr. 2, Näsäud, 1925, p. 7—S