Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
MI$CAREA PETITIONARA DIN TINUTUL NASAUDULUI IN PERIOADA 1851—1861 IOAN POP Dupä desfiin^area regimentului II románesc de granpä, ín anul 1851, popularia gränicereascä din cele 44 de comune ce formáséra pina atunci districtul militar näsäudean s-а sträduit, ín condipile vitrege care au urmat, sä gäseascä modalitäple adecvate pentru а-p apára autonómia, averile p bunurile cípigate prin mari sacrificii ín decursui existenpi gránitéi militare, precum p vechile ei drepturi p libertati. In fruntea acestei mi§cari, care a avut un caracter petiponar, se aflau intelectuali de seamä ca: Moise Panga, directorul $colii normale din Näsäud, Vasile Na$cu, ínvapítor la aceeap pioalä, locotenentul Petru Tanco, vicarul Macedón Pop din Näsäud p alpi. Acejtia vor organiza p conduce toate acpunile ín vederea realizärii näzuin^elor legitime ale fopilor gräniceri. Intre astfei de ac^uni, un loc de seamä ocupä adunarea reprezentanplor celor 44 comune gränicerepi, care a avut loc la Näsäud ín data de 13 martié 1851. Incä in perioada anterioarä adunärii, intelectualii mai de seamä, ca cei menponap mai sus, au desfä$urat о intensa activitate ín ríndul fopilor gräniceri, pentru a-i convinge de necesitatea folosirii averilor p fondurilor de care dispuneau ín scopuri polare. Astfel, ín cadrul adunärii de la Näsäud, din 13 martié 1851, reprezentanpi tuturor comunelor gränicerepi au aprobat p semnat о declarape, ín care ip exprimau hotárírea de a menpne munpi ín folosin^ä, a$a cum au fost ímparpp píná la data respectivä p cum i-au folosit p ín timpul existenpi regimentului. In privin(a munplor neimpärpp p dap ín arendä ca: „Poiana Rotundä“, „Cräciunelul“ p „Dósul Stiniparei“, veniturile rezultate din arenzi s-а hotärit sä intre ín fondul polar general al comunelor. Tot ín declarapa respectivä se prevedea, ca fondurile polare comunale sä räminä p pe mai departe destinate scopului pentru care au fost create. In ceea ce privepe fondul de monturä, care la data desfiinpírii regimentului se ridica la suma de 28.435 fi. 38 2/8 cr.m.c., declarapa prevedea ca el sä nu se ímparta íntre comune, ci sä räminä avere integralä indivizibilä a comunelor, venitul lui fiind destinat pentru acordarea de burse (stipendii) descendenplor fopilor gräniceri, care vor studia la institute mai inalte1. De aid apói denumirea lui de fond de stipendii, ln aceeap adunare a fost ales prímül comitet al fondurilor gränicerepi, cu sediul la Näsäud, din care fäceau parte: vicarul Macedón Pop, ínvä^ätorul superior Moise Panga, ínvä^ätorul 1 Flórian Porcius, Istoria districtului näsäudean, (publicata de Virgil Jotropa), in AS, nr. 9, Näsäud, 1928, p. 35.
