Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
246 IО AN POP 2 inferior Yasile Na$cu, furierul Isac Nä$cu;, invä^ätorul national Domide Morar, sergentul loan Moldovan, Vasile Cräciun $i caporalul loan Morosan2. Comitetul avea misiunea de a administra aceste fonduri in conformitate cu destina;ia care le-а fost data. Hotäririle luate ín cadrul adunärii au fost ínam täte guvernului spre luare la cunostin^ä $i aprobare, iar impäratului i-a fost adresatä о рещк, in care fo$tii graniceri isi formuleazä revendicärile lor legitime. „Poporul, — se aratä in petivie — care in al doilea regiment románesc de graпца, ín timp de aproape 90 de ani, ca soldati graniceri, in $i afarä de patrie, a servit prea glorioasa casä a Maiestaijn Tale cu nemi§catä credintä, $i pe care Maiestatea Та, la propunerea Consiliului ministerial, prin preainalta deciziune din 22 ianuarie te-ai indurat а-l dispensa de acest obligament, i§i ia fiasca libertate a substerne cu cea mai profunda revering urmätoarele rugäminti inaintea treptelor sacratului tron al Maiestätii Tale, exprimindu-$i intii de toate supusa sa multumire pentru donarea muntilor revendicavi spre venitoare (viitoare — n.n.) intrebuintare, si totodatä durerea sa pentru pierduta onoare militarä, ingrijorat fiind de viitoarea sa existen^ä in urma acestei nea$teptate $i repentine schimbäri“3. In continuare fo$tii graniceri näsäudeni i$i expun revendicärile lor dupä cum urmeazä: 1. Ca ambelor steaguri ale fostului regiment de grani^a, transformat acum in regiment de linie nr. 50, sä li se däruiascä crucea cu medalia de aur pentru meritek $i vitejia de care gränicerii au dat dovadä in luptele pe care le-au purtat impotriva prusacilor, turcilor, francezilor, precum $i in timpul revolupei de la 1848—1849; 2. Ca Institutul de educate din Näsäud (Institutul militar, incendiat in timpul revolu;iei — n.n.) sä fie reconstruit si, impreunat cu cele patru clase normale, sä se susiinä pe cheltuiala statului; 3. Pärinte$te sä se ordone ca patru tineri, fii ai fo$tilor gräniceri näsäudeni, cari in clasele normale au dat dovadä de strädanii, de purtare bunä ?i sínt sänätosi, sä f:e primip in academiile militare ?i companiile pentru cadep; 4. De$i pämintul locuit de ei, 1-au avut si inainte de militarizare in proprietate ereditarä netärmuritä, la fei ca vecinii lor sa$i din districtul Bistrilei, totu?i functionarii guvernului militar i-au limitat in drepturile lor asupra pämintului si pädurilor, precum s> in cele ale circiumäritului si tirgurilor, asa dupä cum ei au mai arätat in suplica inaintatä impäratului Ferdinand in anul 1848, la care insä pinä atunci n-au primit räspuns favorabil. ln consecintä, cer ca aceste drepturi pe care le avuseserä mai inainte sä li se redea. „Noi, — se aratä ín pétiek — atit in anii primi dupä militarizare, cít si mai tirziu, a trebuit in interesül institupunii gräniceresti, sä cedäm cele mai bűne si indeminate locuri pentru clädirea cvartirelor ofi^eresti si pentru deschiderea grädinilor lor dupä sarle cuvenite, spre cea mai mare scurtare a subzisteniei noastre. Afarä de aceasta, la clädirea precum si la repararea acestor edificii am dat lucrätori si material trebuincios aproape gratuit. 2 Nestor $imon, Vasile Nafcu — Viafa fi faptele lui —, Näsäud, 1911, p. 36. 3 Teodor V. Päcätian, Cartea de aur sau luptele politice-nafionale ale románilor Je sub coroana uugara, vol. I, Sibiu, 1902, p. 697—700.
