Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

3

CONTURAREA PERSONALITÄTII LUI FLORIAN MICA$

217

a urmat exemplul fratelui säu mijlociu, de a se afirma pe tarimul viepi intelectuale. El s-а bucurat cel mai pupn de cäldura sinului mamei, deoarece Mina Mica? s-а stins din via;ä la pupn timp dupä aceastä a treia na?tere. Bäiepi au rämas sub ingrijirea econoamei mo?iei (funcponarä salariatä ce se ocupa cu gestiunea). Ei ?i-au petrecut copiläria pe mo?ia tatälui lor din Jucul de Jo* Copiii au crescut mai departe sub ínríurirea tatäiui, care s-а sträduit sä le acorde toate posibilitäple de afirmare pe plan intelectual ?i totodatä le-а insuflat ideea necesitäpi luptei pentru drepturile románilor din Transilvania. De mici copii, le-а arätat, cä pentru purtarea acestei lupte cu sorp de iz’bindä trebuie sä cucere?ti о pozipe insemnatä in societatea timpului, sä caup ?i sa gäse?ti oameni de incredere, pe care sä te pop sprijini pe parcursul acpunii intreprinse. Florian ?i Iosif vor pne seama intotdeauna de sfaturile tatälui lor $i se vor strädui sä se ridice la nivelul a?teptärilor sale, muncind cu perseveren^ä. Tatäl a insemnat doar canalizarea ezitärilor inerente oricärui inceput. Munca propriu-zisä odatä inceputä, a fost continuatä de fii säi cu multä sträduin^ä. In 1848 pe amindoi ii intilnim ca avocap.10 Florian Mica? a studiat la ?colile din Cluj. A indrägit mult Clujul, acest centru cultural care l-а format ?i i-a oferit posibilitäp mari de afirmare. Fra ora?ul cél mai apropiat de localitatea sa natalä, ora? de care nu se va despärp decit sub presiunea imprejurärilor.

$coala si formafia intelectuala. Lupta culturalä a románilor transilväneni a fost impulsionatä prin unirea bisericeascä cu Roma, deoarece, in urma politi cii culturale a Curpi de la Viena, ?colile secundare ?i superioare catolice au admis intrarea ín cadrul lor a románilor unip cít ?i a celor neunip. Creindu-se aceastä situape, burghezia romänä, ocupantä a unui loc secundar ín via^a economicä ?i socialä a lärii, ?i-a índreptat activitatea preponderent spre tärimul cultural, acolo unde intimpina о mai micä rezisten^ä. Invä^ämintul románesc secundar ?i superior, redus la citeva ?coli, n-a putut face fa^ä necesitäplor culturale ale burgheziei románé, reprezentanpi ei folosindu-se tot mai mult de posibilitatea frecventärii institupilor catolice superioare, care promovau ?i laicizarea intelectualilor románi. Printre aceste ?coli se numärä ?i liceul iezuiplor, iar apói din 1776 al piari?tilor din Cluj.

Prin decretul imperial din 1781, Iosif al II-lea a incredin^at controlul ?colilor din Transilvania unei comisii de invä^ämint de pe lingä Guberniu, ?eoaia fiind coordonatä de aceastä comisie. In perioada 1794—1849 ?coala piari?tilor din Cluj a funcponat cu un curs secundar (gimnaziu) ?i unul superior (liceu). Gimnaziul cuprindea cinci clase, iar liceul avea eite о seepe de filozofie, de drept ?i de medicinä,11 denumite impropriu ?i facultäp. Dupä ce a terminat cursurile primäre in localitatea sa natalä, Florian Mica? a urmat cursurile gimnaziale, apoi cele ale seepilor de filozofie ?i drept ale Liceului academic piarist (romano-catolic) din Cluj.12 Protocoalele ?i registrele ?colii

10 Silviu Dragomir, op. cit., vol. II, Sibiu, 1944, p. 150.

11 Alexandria Tónk, Formarea intelectualitafü románé din Transilvania fi liceul piarist din Cluj, in Studia Universitatis ,,Babef-Bolyai“, seria Historica, fase. I, Cluj, 1968, p. 46.

12 Enciclopedia Romána, Sibiu, 1904, p. 268; Silvestru Moldovan, In Panteon, Cluj, 1929, p. 47; George Barit fi contemporanii sái, vol. III, 1976, p. 156; Virgil Popescu-Rímniceanu, /storia mifeärii romänefti din Ardeal in anii 1848 fi 1849, Bucure$ti, 1919, p. 103.