Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
218 IONEL MURE$AN 4 cuprind numeroase date asupra locului de origine, situapei sociale, virstei, apartenentei confesionale ?i nationale a elevilor, resurselor materiale ale acestora. Ele conpn ?i notele obpnute de elevi ín cursui anilor de studii. Majoritatea elevilor au studiat suspnindu-se din ajutorul bänesc al pärinplor, sau, in multe cazuri, intrind in serviciu, in convict (internat, carnin studen^esc) ori la unii cetäteni din Cluj. Florian Mica? a fost unul dintre ace?tia. El s-а suspnut din banii trimi?i in mod regulat de tatai säu. Nu de pupne ori bätrinul Mica? poposea cu träsura sa la Cluj, interesindu-se indeaproape de situapa la invätaturä a fiului säu, dindu-i sfaturi ?i dovedind muitä in^elegere fa^ä de nevoile acestuia. I-a cunoscut cercul de prieteni ?i prin vorbe iscusite cäuta sa afle de la fiecare preocupärile prezente ?i cele de viitor. Pleca apoi spre casä mul^umit ?i convins cä top ace?ti tineri vor realiza prin idealurile lor ceea ce generapile de pina atunci n-au izbutit: libertatea socialä ?i naponalä a románilor din Transilvania. In prima jumätate a secolului al XIX-lea proporpa elevilor de origine romána prezinta о continua cre$tere. Burghezia romána figureazä, totu?i, printre elevi, intr-un numär foarte redus, prin prezen^a unor fii de comercianp, me?te?ugari ?i funcponari. Cu toate acestea, ea joacä un rol de frunte in procesul cre?terii con?tiintei nationale a elevilor romäni ?i in atragerea lor spre mi?carea democraticä ?i reformista din Transilvania. Insä?i componenta sociala a elevilor prezinta unele caracteristici ale mi?cärii nationale románé, din Transilvania. La inceputul secolului al XIX-lea raportul dintre elevii de origme nobiliarä ?i cei de origine täräneascä inclinä in favoarea primilor. In schimb, cu cit ne apropiem de anul 1848, pätura celor de origine ^äräneascä ajunge numeric superioarä. Este un fapt constatat la toate ?colile din Transilvania. d reptat ele i?i desohid porple ín fa^a celor din päturile inferioare ale societäpi, iar pe bancile lor apare marea rezervä a burgheziei intelectuale: täränimea. In general, intrarea románilor in ?coala de la Cluj n-a fost ingreunatä de nici о mäsurä restrictiva, la baza selecpei elevilor stind mai mult criteriul de clasä ?i cel confesional, de orientare catolicä. Exceppe va face Facultatea de drept. De la 1830, intrarea románilor aici va fi stinjenitä din cauza restricpilor impuse de Guberniu. Motivul invocat a fost numärul studenplor románi, care de?i au terminat Facultatea de drept, totu?i n-au putut primi slujbe in administrapa statului. Aceste restricpi au avut insä un caracter temporar, deoarece in anul 1840 intilnim din nou numero?i studenp romäni la Facultatea de drept. De exemplu, in anul 1843, in cele douä clase ale Facultäpi de drept erau inscri?i in total 44 studenp románi.13 Printre ei se afla ?i Florian Mica?. In anul 1840, la terminarea claselor gimnaziale din cadrul $colii piariste, se inscrie la cursurile liceului, urmindu-le pe cele de filozofie. Apoi, dupä doi ani, in 1842, urmeazä cursurile Facultäpi de drept pe care le va termina in 1844.14 Cursurile de drept erau predate la Cluj de cätre cinci profesori,15 ale 13 Alexandru Tonk, op. cit., p. 49. 14 Pentru anii 1842—1843 lipsesc protocoalele $i registrele liceului academic-piarist. Keconstituirea studiilor s-а fäcut dupä: EnciclopeJia Románét, Sibiu, 1904, p. 268; Silvestru Moldovan, ln Panteon, Cluj, 1929, p. 47; George Bari{ fi contemporanti säi, vol. III, 1976, p. 156; Virgil Popescu-Rimniceanu, op. cit., p. 103.
