Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
212 ALEXANDRU BAUER 16 A$adar, la Deag intilnim douä exemplare foarte rare de bisericä tip casä täräneascä. De$i nu au vechimea pe potriva originii, dar nici mäcar nu о pot avea, materialele fäcind parte din categoria acelor perisabile, ele merita atenpe $tiinpficä datorita dispozipei planimetrice $i elevapei, ca si excepponalelor decorapi din interior. Biserica „Sfinpi Arhangheli apare ca о casä täräneascä alungitä, acoperitä in patru ape. Interiorul organizat pe baza ín$iruirii a trei incäperi pe о axä orientatä vest-est nu are nimie comun cu locuinta täräneascä tradiponalä. Bolta semicilindricä comuna pronaosului $i naosului deschide spatiul dincolo de nivelul cununilor pereplor, conferind interiorului efecte spapale cu valori pur scenografice $i de loc funcponale. О simplä seepune in axul longitudinal ne dezväluie raporturile de interdependent intre acoperi$ul interior $i cel exterior. Structura boltii semicilindrice, privita in seepune longitudinalä reproduce de fapt planul bisericii, iar inältimea ei reprezintä aproximativ jumätate din verticala acoperi$ului mäsuratä de la planul na§terilor sau de la plánul ultiméi cununi pina la coamä. La rindul säu scheletul de nervuri de lemn a impus unghiul sub care au fost a$ezap cäpriorii $arpantei apärind astfei о invelitoare cu deschiderea proporponalä cu diametrul boltii semicilindrice. Corelarea datelor bolpi cu cele ale $arpantei s-а concretizat in patru ape moderate ca inclinare insä ín suprafete íntinse. Acelea$i cuvinte pot fi spuse si despre dispozipa planimetricä a bisericii „Buna Vestire“, cu amendamentul privitor la acoperisul interior existent aici sub forma unei bolti semicilindrice unicä pentru toate incäperile. О menpune se cuvine p pentru timpanele semicilindrice care intersecteazä extremitäple bolpi sub un unghi egal cu cel al apelor triunghiulare de pe laturile de vest $i est. La „Sfinpi Arhangheli“ ultima incäpere are о boltä semicilindricä apreciabil mai micä ca diametru $i inältime decit cea din pronaos §i naos ?i este combinatä cu douä tavane deasupra proscomidiei $i diaconiconului. In plus, extremitäple sínt intersectate de perep din scindurä, simati perpendicular pe axul longitudinal imaginar. Rezolvarea simplä a acoperiprlui interior, precum $i inclinarea panourilor de la extremitäple boltii a atras dupä sine aplicarea unei solupi lesnicioase in construirea acoperi$ului exterior. Astfel, la „Buna Vestire“ inältimea acnperisului, evident calculatä in raport cu diametrul boltii, e cu ceva mai mare decit inältimea invelipilui interior. Iar inchiderea prin panouri inclinate a facilitat crearea in afarä a unor ape triunghiulare cu pante moderate, dupa cum moderate sint $i versantele trapezoidale. Ne-am oprit mai mult la problema formei $i elevapei deoarece ele se leagä mult de casa pträneaseä. Partiul in schimb mai pästreazä citeva indicii ale genului civil de locuintä ruralä, dar insuficiente pentru a-i atribui similitudini perfecte cu aceasta din urmä. Prin urmare, exemplarele de la Deag numai elementele din afarä, deci de ordin exterior, märturisesc devenirea din casa täräneaseä. Referiri la о asemenea filiape privesc ?i bisericä de lemn din Giläu39, monument care insä s-а contaminat cu elemente mai evo-38 P. Stahl P. Petrescu, О bisericä — locuinfä romaneascä, in SCIA, IV, nr. 1—2, 1957, p. 330.
