Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
BISERICI DE LEMN DIN TRANSILVANIA 213 17 luate, precum pridvorul. Acest element deschis, proteguitor, dar $i de märire a spapului, cel pu^in in cazul bisericilor de lemn, e о invenpe, cäci ,,S-ar putea insä ca in faza ini^ialä .. . sä fi lipsit. . .“40. Atunci ctitoriile din Deag sínt cu siguran^ä urma$ele directe ale casei iäräne$ti, simplä, folositä odinioarä ca läca? de rugäciune. Eie totodatä prefigureazä tipul din Giläu tot dreptunghiular insä cu un pridvor mic indus pronaosului. Cit ne ajutä imaginea nu vedem in turnul-clopotnilä un produs contemporan bisericii, el trädeazä aha minä, are un aspect mai ingrijit $i contrasteazä izbitor cu simplitatea formelor arhitecturale ale bisericii. Iar acoperi$ul de deasupra cubului cu trei arcade unde stau clopotele §i mai pu;in se poate lega de eleva^ia bisericii. Tótul trädeazä incercarea de acordare a unui aspect fastuos prin introducerea art>ficialä a turnului-clopotnilä. Deocamdatä nu aceste lucruri ne intereseazä, ci plánul care are formä dreptunghiularä, regäsibilä la Deag. Analogiile frapante dintre ele ne indeamnä sä le grupäm ín acela$i loc, adäugindu-le ne cele necercetate de női de la Ernei, Apnti?, $palnaca (situate pe valea Muresului $i a Tírnavelor), precum $i de la Fenekei (jud. Cluj), insä apärind la At. Popa ca aparpnind tipului I a41. Lor li s-ar asocia biserici cu plan de asemenea facturä aflate in Oltenia ?i Moldova42, precum §i una din Comäne$ti (jud. Bihor)43. Impreunä cu cele din Deag $i din localita^ile ín care au fost semnalate biserici de plan dreptunghiular simplu ele sínt dupä V. Vätä$eanu de tipul I44. Női subliniem cä läca?urile din Deag sint de tipul I, un fel de preludiu a variantei dreptunghiulare cu pridvor indus (de factura bisericii din Giläu). Aspectui particular al planului celor douä monumente nu se raporteazä la nici о grupä din cele cinci stabilite de cätre Grigore Ionescu $i aceasta pentru ca tipologiile specifice intocmite pe temeiul realitäplor de pe térén acesta n-a fost gäsit $i ca atare nu e menponat nici la cazurile speciale45. In schimb, la Andrei Pänoiu forma aceasta e corelatä cu imaginea bisericii cu terminalia räsäriteanä de formä dreptunghiularä, patratä $i trapezoidalä, toate decro$ate, considerate impreunä in aceea$i familie46. Desigur prezen^a unui plan atit de simplu, intrebuin^at cu secole in urmä la edificii datate in jurul mijlocului veacului al XVIII-lea, nu trebuie sä deruteze, íntrucit se cunoa^te predilecpa unor mesteri din epoci mai recente pentru forme arhaice, strävechi47 $i pe cale de a fi uitate. Marele lor merit constä in evaluarea corespunzätoare a unor elemente din tezaurul strävechi al arhitecturii populare, pe care le-au preluat $i introdus ingeniös in contextui artei secolului al XVIII-lea, in cadrul cäreia forme $i elevari in-40 Virgil Vätäjianu, Contribute . .., p. 39. 41 At. Popa, Caracteristicile stilistice ..p. 696, 706. 42 P. Stahl $i P. Petrescu, op. cit., p. 329. 43 C. Petrescu, apud Virgil Vätä$ianu, Contribute. .., p. 29. 44 Virgil Vätä$ianu, Contribute .. ., p. 30. 45 Grigore Ionescu, Tipologii specifice ale clädirilor populare din lemn, in Revista muzeelor t monumentelor. Monumente istorice }i de artä, anul XLVI, nr. 2, 12, 1977, p. 31—34. 46 Andrei Pänoiu, Din arhitectura lemnului in Romania, Editura Tehnicä, Bucure$ti, 1977, p. 137—138. 47 Radu Creteanu, Bisericile de lemn din Muntenia, Editura Meridiane, Bucure$ti, 1968, p. 9.
