Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
1.5 BISERICI DE LEMN DIN TRANSILVANIA 211 du-ne sä consideram monumentul drept о replica de mai mici dimensiuni $i ceva mai pulin elaborata a bisericii „Sfinpi Arhangheli“ (ante 1764). Plánul acestui edificiu e absolut identic cu cel al bisericii „Sfindi Arhangheli“. Acoperisurile interioare, de fapt, e doar unul: о boltä semicilindricä cu deschidere ceva mai micä decit largimea dintre pereli care acopera, unitar, pronaosul, naosul $i absida. ín spatele timplei sint improvizate fara nici о influeniä asupra sptiiului proscomidia $i diaconiconul. Ca $i la monumentul precedent, in interior apar montanli verticali, aninaii pereiilor, tiranii transversali $i structura arcurilor dublou ce alcätuiesc scheletul bolpi ín leagam. Intrarea e amenajatä pe latura vesticä a pronaosului. Conform celor arätate pina acum, ambele monumente sínt de plan dreptunghiular simplu. Absolut nici о íncapere nu are altä forma decit cea rectangularä, fiecare inscriindu-se íntr-un partiu pe cít de simplu, pe atít de elocvent. Daca la toate bisericile íntilnite pina acum privindu-le de afara putem intui organizarea spaiiului interior, precum $i forma $i calitatea spaliului, aici gindul ne duce imediat la casa täräneascä tradiiionalä $i implicit la ínceputurile arhitecturii románéin de cult, cind credincio$ilor románi, interzicítidu-li-se ridicarea unor a$ezaminte proprii, au fost nevoiti sä transforme casa de locuit in loc de rugäciune. Cu toatä trecerea secolelor partiul a rämas neschimbat: pronaosul urmat dupä un perete despariitor de naos $i acesta separat de ultima íncapere printr-un alt element de compartimentare, iconostasul. Mutaiii insä au survenit in cadrul formei planului $,i elevaliei, ajungindu-se dupä prelungi elaborari la prototipuri locale, care au proliferat secole de-а rindul intr-o zonä sau alta, iradiind ori influenlind nu de puiine őri arhitectura linuturilor ínvecinate $i chiar mai indepärtate de locul unde s-а produs gestarea $i na$terea unor forme $i elevapi. Printre strälucitele exemple de acest fel sínt bisericile trilobate din Transilvania, de obir§ie moldoveneascä, al cäror plan complex $i-a ci$tigat un loc in arhitectura de pe valea superioarä a Mure$ului $i din imediata ei apropiere (Reghin, Toplita, Tulghe?, Bilbor). Cít private elevapa, extraordinara sup le te si avíntul splendid al fle$ei bisericilor din Maramure§ iatä cä í?i aflä replica ?i pe Mure?, in localitatea Chetani. Citind doar aceste pilde, putem intelege mai bine valorile specifice ale artei populare románe$ti, capacitatea ei de a se face remarcatä, flexibilitatea fonmelor $i elevatiei, deschiderea ei ín fapa inovatiilor. Ce exemplu semnificativ poate fi luat decit prototipul bisericii románe$ti, casa täräneascä, de plan dreptunghiular $i biserica trilobatä sau cu ambeíe capete incheiate poligonal avínd ?i sinuri laterale tot poligonale? Fiecare plan, la un moment dat a reprezentat un tip, un reper dätätor de idei, forme $i elevatii ce s-au cristalizat pe parcursul evolutiei ín tipuri női, perfectionate, mai functionale sí cu aspect aträgätor. Un astfel de reper, primordial, e casa täräneascä de lemn, din ea descinzind primul tip de bisericä romäneascä de lemn care ulterior dupä multiple prefaced a fäcut posibilä aparitia altora.
