Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
210 ALEXANDRU BAUER, 14 poligonalä, ín cinci laturi), atestat documentar ín 175 033. j\ici _capul_ de cíine e tratat mai simplu, desenui u$or schematizat nu complica fizionomia ín a$a mäsurä, íncít sä provoace confuzii. Intrarile sínt amenajate, cite una, pe laturile de sud $i de vest ale pronaosului. U$a originarä e aceea dinspre apus, preväzutä $i cu о incuietoare specifica, cealaltä a apärut ulterior, ca urmare a strimtärii spapului in capätul vestic о data cu inäl;area, ín apropiere, a clopotni;ei. 2. Biserica „Buna Vestire“ din Deag Cäutarea ínceputurilor acestui läca$, daca ne luäm dupä conscrippi, e tot atít de dificilä ca $i ín cazul bisericii din apropiere, „Sfinpi Arhangheli“. Cele patru conscrippi (1733, 1750, 1760'—1762, 1805) aratä satui Deäg ca avind о singurä bisericä. In primele douä documente läca$ul figureazä la greco-catolici — pe vremea episcopului Inochentie Micu Klein (1733) aici existau 39 de familii unite34 sau 195 de suflete35 — iar in urmätoarele la ortodocp36. Deci, aici e vorba de un singur läca$, existent deja in 1733. Dar ce s-а putut intimpla oare intre 1750 cind bisericä apare unitä $i 1760—1762, cind ea aparpne ortodoc$ilor? In intervalul de aproape zece ani, mulp säteni din Deag, dindu-p seama de inconsistent promisiunilor fäcute de autoritäp, au päräsit unirea revenind la ortodocsie, eveniment consemnat chiar de $ematism37. Astfel, unica bisericä, „Sfinpi Arhangheli“, pe care noi am datat-o in raport cu icoana Arhanghelului Mihail ante 1764, revine odatä cu säteni' la cultul ortodox. In aceste imprejuräri unipi i$i ridicä un läca$ propriu, care, probabil, este bisericä „Buna Vestire“, construitä tot ce se poate ulterior conscrippei din 1760—1762. Datarea. post 1762, in raport cu evenimentele petrecute in sinul comunitäpi, pare a fi confirmatä de anul 1765, trecut pe о grindä a naosului38. Fatä de aceste ipoteze — dacä luäm in considerare faptul cä actele nu indicä nicäieri satui Deag cu douä biserici, cazul nu ar fi exceptional pentru cä in zóna mai sínt sate cu douä biserici destinate románilor dar nepomenite documentar — nu putem exclude posibilitatea cä bisericä „Buna Vestire“ sä fi fost strämutatä aici din altä parte. Pe de altä parte, dacä luäm ca reper asemänarea extraordinarä a planurilor, tratarea identicä a fatadelor, acoperirea interioarä (la „Sfinpi Arhangheli“ absida avind un semicilindru mai mic decit al navei) $i procedeele de rigidizare a bolplor semicilindrice $i pereplor inäuntru de aceea$i facturä, ca $i forma comunä a acoperipirilor, ipoteza strämutärii aici a bisericii „Buna Vestire“ i$i pierde intr-o mäsurä täria, läsin-33 Augustin Bunea, Statistica románilor. .., p. 278. 34 Idem, Din Istoria románilor..., p. 353. 35 $ematismul..., p. 310. 36 Virgil Ciobanu, op. cit., p. 636; Gagyi Eugen, Regulatio Diocesis Transilvanicac..., p. 56. 27 Sematismul..., p. 310. 38 Eugenia Greceanu, op. cit., p. 55.
