Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
13 BISERICI DE LEMN DIN TRANSILVANIA 209 din 1850 a lucrat aici, dupä ce mai inainte s-а ocupat, probabil, de zugravirea bisericii „Sfinpi Arhangheli“ din Sinmärghita31. In concluzie, monumentu! din satui Deag, cu hramul ..Sfin^ii Arhangheli“ a apärut curind dupä mijlocul veacului al XVlII-lea, iar tírnosirea a avut loc, bänuim, in jurul anului 1764. Clopotnita nu о putem socoti contemporanä cu biserica, e neobi$nuit de apropiatä pronaosului. Ea poate a fost construitä cu ocazia renovärilor din 1850; inältarea clopotnitei prea aproape de peretele vestic al pronaosului a mic$orat spapul in a$a mäsurä incit trebuia amenajatä о intrare in plus, lucru care s-а $i realizat in peretele naosului, pe partea sudica. A$adar, intre construcpa clopotnitei $i taietura u$ii pe latura sudica exist а о legatura, prima determinind aparipa celeilalte. Plánul general e de forma dreptunghiularä; el include trei incäperi, pronaosul, naosul p absida, toate de forma dreptunghiularä, dar in diferite dimensiuni. Particularitatea acestui monument consista in faptul ca absida e nedecro$ata, spapul ei rezultind din introducerea unui perete divizor, a timplei, care о separa de naos. Acoperisurile interioare constau dintr-o boltä in leagän, unica pentru pronaos $i naos p alta in absida, cu diametrul mai mic, flancatä in plánul na$terilor de mici tavane construite deasupra proscomidiei $i diaconiconului. Bolta e realizata pe nervuri de lemn ce au punctele de pornire pe grinzi alaturate pereplor, grinzi suspnute la rindul lor de montanp verticali. Capatul dinspre pronaos al bolpi semicilindrice are forma unui timpan aplecat spre interior. Tot montapi sint aceia care suport? sarcinile tiranplor transversali introdusi pentru rigidizarea intregii structuri. Peste tot suprafetele pereplor sint animate de scene zugravite, care alcätuiesc un exceptional ansarnblu de pictura popularä. Cercetarea $i analiza lor artisticä nu constituie obiectivul studiului nostru. Ampioarea, diversitatea scenelor, tehnica execupei impun luarea lor ín atenpe, cu atít mai mult, cu cit ele sint excelent pästrate $i conservate. Totup se impune о menpune cu privire la Sfintul Cristofor, zugrävit cam pe la mijlocul peretelui de nord al naosului. Imbräcämintea, gestica, desenui sau culorile care ii definesc locul in iconografia crepinä nu suscita atita interes ca reprezentarea sfintului cu cap de ciine, dupä unele opinii capul ar fi de oaie32, pus in evidentä de un nimb circular. Sub aspect anatomic, citeva detalii ale capului, cum ar fi botul p ochii, sint caracteristice ovinelor; cu toate acestea, forma capului, urechile ascupte p blana u$or ondulatä pornind de pe frunte p continuind pe grumaz, lungimea p aspectui gitului, ca p pozipa de profil, cu botul ridicat cätre stinga par mai apropiate capului de ciine-lup. О asemenea reprezentare a Sfintului Cristofor apare pe usciorul sting, pe fa^a dinspre interior, a upi bisericii de lemn din satui Mura Micä (com. Gornepi), läca$ (cu pronaosul incheiat poligonal in trei laturi p absida tot 31 Eugenia Greceanu, op. cit., p. 60—61. 32 Ibidem. Aici Sfintul Cristofor e amintit ca fiind la biserica din Cuci; sintern convinci cä atribuirea eronatä a acestei rare podoabe altéi biserici decit aceleia din Deag nu poate fi imputata cercetätoarei Eugenia Greceanu, ea provenind dintr-o gre?eala de tipar. 14 — Marisra — X
