Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
3 BISERICI DE LEMN DIN TRANSILVANIA 199 cu rnarea räscoalä a lui Horia, Cloaca §i Cripm de la 1784. Ideile räscoalei näscute din nemiloasa exploatare la care se asociau nenumäratele obligapi, dar ?i сопрйп(а identitäpi nationale au trezit ín masele obidite din Címpia Transilvaniei speranda descätu$ärii. ín secolul al XIX-lea pnutul mure$ean cunoape efervescen^a revolupei de la 1848, ín Tírgu Mure§ aflíndu-se Tabla Regeascä, la care veniserä sä facä practica de avocat cele mai distínse vlästare ale napunii románé ca: Avram láncú, Al. Papiu-Ilarian, loan Oros $i alpi. La índemnul lor, dar mai aíes Proclamatia lui Simion Bärnupu, s-au ridicat masele täränepi dintr-o mulpme de localitäp revendicínd §tergerea iobägiei §i dreptul la о via(ä nationals independentä, íntr-o societate care sä se íntemeieze pe dreptate socialä $i politica. ín epoca contemporanä, ín localitäple din zóna centralä s-а dezvoltat un important deta§ament al clasei muncitoare. Sätui de exploatare, de via(a mizerä ce le era häräzitä, muncitorii forestíeri din aceste pärp s-au ridicat la luptä, manifestíndu-se prin greve $i alte forme ale luptei de clasä ín nenumärate rínduri, spre pildä grevele muncitorilor forestieri din anii 1923, 1925 $i 1929. Acestea ar fi locurile, oamenii $i, foarte pe scurt istoria lor. Aici, din vremuri strävechi oamenii s-au ostenit sä-$i clädeascä adäpostul, casa p läcapil de cult. Pentru religia ortodoxa, din anul 1279 incepe о perioadä grea, populapa romanä avind de intlmpinat restricpi deoarece rämäsese fidelä ortodoxismului, refuzínd diziden(a ín favoarea catolicismului. ímpotriva rigorilor tipic feudale cuprinse in mäsurile luate de regalitatea maghiarä, cu sprijinul nelimitat al papahtäpi, la 23 mai 1279", mäsuri ce nu aveau doar caracter dogmatic, ci p unul accentuat politic, románii de aici n-au incetat sä se exprime in limba romanä p sa dúca mai departe tradipile inainta?ilor7 8. Pina la finele secolului al XVII-lea omogenitatea cultului ortodox va rämine nepirbitä. Prin unirea religioasä de la cumpäna secolelor al XVII-lea p al XVIII-lea, in viata religioasä a románilor se produce о divizare, provocatä de aparipa cultului greco-catolic. Prin promisiuni $i persuasiune Viena а izbutit sä impartä biserica románilor in douä, facilitind desigur ramura grecocatolicä, care acceptase doar de formä tiara papalä9. ln aceastä vreme ortodocpi indurau persecupi10, iar biserica lor ce „reprezenta cea mai mare fopä organizatoricä a poporului románesc“11, „elementul de cäpetenie de trezire nu numai a viepi culturale energice, dar $i a unei manifestari politice in sensui pur national“12, nu-p putea exercita atribupile intrucit nu numai cä fusese deposedatä 7 Dot: umente privind istoria Romáméi, veacul XIII, C., Transilvania, vol. II {1211— 1300), Editura Academiei, Bucurepi, 1952, p. 206—208. 8 Alexandru Bauer, frei edificii románejti de arhitecturá de lemn din judeful Murej necunoscute, in Vatra, serie nouä, (1971), anul XI, nr. 125, p. 8—9. 9 Gagyi Eugen, Regulatio Diocesis Transilvanicae Dis unitae anno 1805, in Transilvania, XLII, nr. 1, 1911, p. 39; Nicolae Iorga, Via[a romäneascä in Ardeal, Ed. Libräriei Diecezane, Arad, 1926, p. 56. 10 IstRom, vol. III, Ed. Academiei R.P.R., Bucurepi, 1964, p. 423. 11 Nicolae Iorga, Istoria románilor din Ardeal ji Ungaria, vol. II, Editura Casei $coalelor, Bucii repi, 1915, p. 124. 12 Ibidem, p. 125.
