Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
198 ALEXANDRU BAUER 2 lelor, trainice ?i neintrerupte relapi. Astfel, la ,,Sighi?oara, intre 1431—1435, Vlad Dracul í?i pregäte?te inscäunarea pe trónul Tärii Románe?ti . . . Iancu de Hunedoara are . . . strinse legaturi cu Tírgu Mure?ul, Sighi?oara ?i mai ales cu cetatea Gurghiului, care i-a aparpnut din 1453. Cätre sfir?itul secolului al XV-lea, localitäple Särma?, Lasläu Mare, Lasläu Mic, Seleu?, Vii?oara, Adämu?, Bagaciu, Bozia?, Ceua?, Daia, Cu?telnic, Cund, Zagar, Ormeni?, Sintioana, Tirnaveni care fäceau parte din domeniul Cetäpi de Balta au aparpnut lui $tefan cel Mare, domnul Moldovei, ?i apoi lui Petru Rare?, care, in 1538, este primit cu ospitaiitate la Tirgu Mure?, ceea ce face ca in 1541 locuitorii ora?ului sä fie luap sub protecpa domnitorului moldovean“1. Ca ,,axä politica“, cum о nume?te Sabin Opreanu2, valea Muresului ?i Címpia Transilvaniei au cunoscut о intensa activitate politica. E suficient, eredem, daca amintim cä intíiul unificator al celor trei läri románé Mihai Viteazul, ?i-a improspätat o?tile cu románii transilväneni, obidip ?i constrín?i la о via^ä de rob, lipsip de drepturi nationale, sociale ?t politice, cu alte cuvinte exclu?i in propria lor vaträ din societate, ?i cu secuii ce impärtä?eau politica sa. Spre exemplu, pentru sprijinul acordat in lupte locuitori ?i a?ezäri de pe Mure? trecurä sub protecpa viteazului Domn, precum ora?ul Tirgu Mure?3. In evolupa ei zona de care ne ocuparn a fost martora ?i nu о singurä data locul unde s-au desfä?urat ample mi?cäri sociale, lupte de clasä, care de cele mai multe ori s-au transformat ín räscoale. Astfel, ín 1437—1438 are loc räscoala de la Bobilna cauzatä de servituple ?i silniciile la care fusese supusä läränimea de cätre casta nobililor unguri, de stat ?i de biserica catolica. Iobagi románi din satele Särma?, Sarma?el, Socol ?i Ercea, ímpreuna cu cei maghiari ?i secui nemult;umip de orinduielile feudale participa la aceastä amplä mi?care socialä4. Cíteva decenii mai tirziu se declan?eazä räscoala lui Gheorghe Doja care „are un puternic räsunet ?i ín pärple mure?ene“5, räscoala urmatä la 1562 de ridicarea secuilor ?i lupta lor lingä Acä^ari®. Acapararea Transilvaniei ?i dorinta integrärii provinciei ín Imperiul habsburgic s-au tradus ín via^a social-politicä printr-o intensificare a exploatärii din partea aristocrapei feudale, a clerului catolic, favorizat de Curtea de la Viena, dornic de a-?i lua revan?a, pe orice cale, ímpotriva Reforméi ?i a aderenplor ei. La nici douä decenii de la perfectarea Tratatului hallerian (1686) ?i a Tratatului de la Blaj (1687) i;äranii románi ?i maghiari se pun sub conducerea lui Francisc Rákóczi al Il-lea ?i participä la räscoala antihabsburgicä ce are loc íntre 1703—1711. $irul mi?cärilor sociale va culmina 1 Nicolae Vere?, Judeful Murej in contextui istoriei patriei, in Anale de istorie, XXIV, nr. 4, 1978, p. 88; vezi $i Grigore Ploejteanu, Legäturile permanente ale (inuturilor murefene }i tirnavene ale Transilvaniei cu J ara Romane as c a fi Moldova in evul mediu, in Mitropolia Ardealului, anul XXIII, nr. 10—12, 1978, p. 713—715; loan Ranca, Mdrturii ale afirmärii coriftiinfei nationale, in Vatra, anul X, nr. 107 (serie nouä), Supliment, nr. 2, 1980, filele A—C. 2 Sabin Opreanu, Valea Murdfului principals linie de comunicafii fi axä politica a Transilvaniei, in Transilvania, anui 72, nr. 9, p. 612—613. 3 Vezi $i Grigore Ploe?teanu, op. cit., p. 716—718; loan Ranca, op. cit. 4 Stefan Pascu, Bobilna, Editura $tiin;ifica, Bucure?ti, 1963, p. 136. 5 Nicolae Vere?, op. cit., p. 88. * Ibidem.
