Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

MONUMENTE ROMÄNE$TI DE ARHITECTURÄ POPULARÄ DIN ZONA CENTRALÄ A TRANSILVANIEI. BISERICI DE LEMN

ALEXANDRU BAUER

I. ARHITECTURA POPULARÄ ROMÁNEASCA DE LEMN — CONDITHLE SOCIAL-POLITICE §1 CULTURALE IN CARE S-А DEZVOLTAT

Partea centralä a Transilvaniei dezvoltatä mal ales pe dealuri p pe väile rlurilor p piriia?elor ce p-au creat fägapil din vremuri imemoriale, e impinzitä de о mulpme de monumente remarcabile prin certe calitäp artistice, constituind totodatä, dovezi ale nivelului superior la care ajunsese poporul roman in arta de a construi in evul mediu. Sub aceSt aspect, al reliefului p al altor factori naturali zona centralä a Transilvaniei a fost dintotdeauna extrem de prielnicä, se preta tuturor genurilor arhitecturii, fapt pentru care constrccpile laice, ecleziastice p fortificande militare p-au gäsit implinirea, női posibilitäp de afirmare.

Natura a fost aceea care a furnizat cu generozitate principtlele materiale de construcpe. Lemnul pädurilor de brad, stejar sau paltin, piatra de riu sau de cariera, grape talentului nenumäraplor anonimi őri reputap mesteri in construcpi apeptau sä reträiascä о nouä via;ä, sä slujeascä nevoilor societäpi. Pentru aristocrapa funciarä zona centralä a Transilvaniei, cu principala sa vale, a Mureptlui, nu era numai loc de refugiu din a$ezärile urbane, ci $i teritoriul mänos, care exploatat cu truda iobagilor le umplea hambarele cu grine, cämärile cu produse ale pästoritului, iar pädurile dädeau lemnul ce era dus peste fruntariile provinciei. S-au intrecut cu topi, nobili cu p färä blazon sä acapareze, sä stäpineascä eit mai mult in zona aceasta deosebit de bogatä $i fertilä. Astfel, deceniu cu deceniu, secol dupä secol, de la izvoare p pinä jos, pe Mure$ul inferior, la nord p la sudul väii, zona a fost stäpinitä de о aristocrape rapace ce p-а ridicat cu ostentape castele care, prin amploare p lux, oglindeau pozipa lor privilegiatä in societatea feudalä.

Castelele p conacele cum sínt cele din Voivodeni, Brincovenepi, Gornepi, Dumbrävioara, Sínpaul, Ogra, Iernut, palatele ori rezidenseié din municipiul Tirgu Mure? märturisesc, färä tägadä, preferintele celor din fruntea ierarhiei social-politice de a se inrädäcina $i a stäpini cít mai deplin ?i mai mult din aceastä zonä.

Sub aspect politic, intre partea centralä a Transilvaniei p celelalte douä Säri románé, Tara Romaneascä ?i Moldova, s-au statornicit, de-а lungul seco-